Datele furnizate de INS arată că sectorul comerțului cu amănuntul se pregătește pentru o perioadă de creșteri de prețuri. Din totalul managerilor chestionați, 33% anticipează majorări ale prețurilor în comerțul cu amănuntul, în timp ce doar 1% dintre aceștia se așteaptă la o scădere a acestora. Această situație generează un sold conjunctural de +32%, un semnal important extras din raportul realizat în septembrie 2026 pentru următoarele trei luni.
În ceea ce privește activitatea comercială, comercianții nu prognozează o creștere semnificativă a volumului de vânzări. Pentru perioada următoare, cifra de afaceri este estimată să aibă o evoluție relativ stabilă, prezentând un sold conjunctural de -1%. Această perspectivă indică faptul că managerii nu prevăd schimbări majore în volumul activității economice, chiar dacă prețurile de vânzare ar putea urma să crească în perioada de evaluare.
Sectorul serviciilor și industria prelucrătoare prezintă, de asemenea, tendințe de creștere a costurilor. În serviciile de lucrări, managerii estimează un sold conjunctural de +33% pentru prețuri, în timp ce în sectorul serviciilor în general, soldul pentru prețurile de vânzare sau facturare este de +14%. În industria prelucrătoare, pentru produsele industriale, soldul conjunctural este de +21%, deși producția este estimată ca fiind relativ stabilă în acest segment.
Piața muncii din retail oferă o imagine ușor diferită față de evoluția prețurilor. Angajatorii din acest sector estimează o creștere moderată a numărului de persoane angajate, cu un sold conjunctural care atinge +7%. În schimb, în industria prelucrătoare, numărul salariaților ar putea experimenta o scădere moderată, fiind estimat un sold de -6%, în condițiile în care producția ar urma să rămână la un nivel relativ stabil.
Este important de înțeles că soldul conjunctural nu indică procentul efectiv de creștere sau scădere a prețurilor sau a vânzărilor. Acesta reprezintă doar diferența dintre ponderea managerilor care anticipează o creștere și cea a celor care prevăd o scădere, fiind o măsură a percepției acestora. INS subliniază că aceste cifre nu reprezintă evoluții măsurate ale economie, ci doar direcția în care managerii cred că se vor mișca fenomenele economice.
Aceste estimări de la INS se încadrează într-un context de monitorizare a indicatorilor de încredere în economia românească. Deși raportul se concentrează pe sectorul economic, indicatorii de încredere sunt esențiali pentru a înțelege modul în care inflația și costurile de producție influențează deciziile de consum și de investiții ale agenților economici din țară în perioadele de incertitudine.