O analiză realizată de Federația Patronală FinBan evidențiază modul în care instituțiile bancare din România concurează intens pentru clienți pe ambele părți ale bilanțului. Competiția se manifestă prin prețul creditelor, dobânzile oferite economiilor, structura produselor și accesibilitatea proceselor de creditare. Datele sugerează că piața de retail banking este într-o etapă în care clienții beneficiază de o putere de alegere tot mai mare, în condiții de presiune pe marjele de profit ale băncilor.
Analiza indică faptul că prețul unui credit nu reprezintă doar profitul băncii, ci include costul banilor atrași, riscul de neplată, costurile de funcționare și capitalul reglementat. În România, marja comercială este puternic influențată de contextul macroeconomic. De exemplu, în 2025, inflația medie anuală a fost de 7,3%, în timp ce rata anuală a inflației în decembrie 2025 a atins 9,69%. Cu o dobândă de politică monetară a BNR de 6,50%, spațiul de manevră pentru bănci rămâne limitat.
Comparativ cu alte economii, marjele bancare din România sunt semnificativ mai mici. Datele BCE arată că, între august 2016 și iulie 2026, diferența dintre dobânda la creditele ipotecare noi și cea la depozitele la termen a fost de 2,52 puncte procentuale în România. Această valoare este inferioară celor din Ungaria, unde media este de 2,56 pp, și din Polonia, unde media este de 3,18 pp. Această tendință de marje reduse persistă chiar și în contextul unui risc de țară mai ridicat.
În ceea ce privește creditele de consum, datele BNR arată o scădere a costurilor pentru clienți. Între februarie 2024 și iulie 2026, dobânda la creditele noi de consum în lei a scăzut de la 12,76% la 10,59%. În aceeași perioadă, dobânda la depozitele noi la termen a coborât de la 5,53% la 5,03%. Această evoluție a redus diferența dintre cele două tipuri de produse de la 7,23 pp la 5,56 pp, indicând o ieftinire mai rapidă a creditelor de consum față de depozite.
Sectorul creditelor ipotecare prezintă o dinamică diferită, în care băncile au absorbit creșterea costurilor. În 2025, dobânda la depozitele noi la termen a crescut de la 4,95% în aprilie la 5,41% în decembrie, însă dobânzile la creditele ipotecare noi au rămas între 7,44% și 7,68%. Totodată, se observă o schimbare în structura produselor: ponderea creditelor de consum cu dobândă fixă a crescut de la 68% în ianuarie 2024 la 89% în ianuarie 2026, transferând riscul de dobândă de la client la bancă.
Contextul economic actual este marcat de o inflație care a influențat direct politicile de creditare. În România, după ce inflația a crescut de la 5,6% în 2024 la o medie de 7,3% în 2025, băncile au fost nevoite să gestioneze costuri de finanțare ridicate. Această evoluție a forțat instituțiile financiare să echilibreze dobânzile plătite deponenților cu prețurile oferite împrumutaților pentru a rămâne competitive pe o piață cu marje tot mai strânse.