România a finalizat peste 636.000 de locuințe în perioada cuprinsă între anii 2016 și 2025, conform unei analize realizate de Cushman & Wakefield Echinox. Această cifră reprezintă un echivalent de aproximativ 33 de locuințe noi pentru fiecare 1.000 de locuitori din țară. Din perspectiva raportării la populație, nivelul de livrări din România se apropie de indicatorii înregistrați în Germania, Slovacia și Cehia.
Evoluția volumului de locuințe livrate anualmente a arătat o creștere de la 52.200 de unități în 2016 până la un punct maxim de 73.300 de unități în anul 2022. Ulterior, piața a intrat într-o perioadă de scădere, înregistrând 71.000 de locuințe finalizate în 2023, 61.000 în 2024 și 59.000 în 2025. Deși volumul din 2025 este cu aproximativ 19,5% sub vârful din 2022, acesta rămâne cu 13% peste nivelul de la începutul deceniului.
Analiza evidențiază o polarizare puternică între marile centre urbane, București fiind cea mai mare piață rezidențială cu 93.850 de locuințe finalizate în ultimul deceniu. Totuși, dacă raportăm numărul de locuințe la populația orașelor, Brașov conduce clasamentul cu 94 de unități la 1.000 de locuitori, urmat de Cluj-Napoca cu 88. Sibiu și Oradea ocupă, de asemenea, poziții înalte, în timp ce București înregistrează 52,5 locuințe la 1.000 de locuitori.
În partea opusă a clasamentului orașelor, Ploiești a înregistrat doar 8,1 locuințe finalizate la 1.000 de locuitori, fiind urmat de Brăila cu 10,2 și Baia Mare cu 11. Această disparitate demonstrează că dimensiunea unui oraș nu garantează automat un ritm de dezvoltare mai ridicat. Diferențele devin tot mai vizibile între centrele economice puternice și orașele care prezintă o intensitate scăzută a construcțiilor rezidențiale raportată la numărul de locuitori.
Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox, a explicat că piața rezidențială intră într-o etapă în care locația, infrastructura și adaptarea la puterea de cumpărare vor deveni esențiale. El a menționat că, deși ritmul livrărilor s-a temperat, proiectele bine poziționate în piețe cu fundamente economice solide vor avea perspective bune. Dezvoltatorii devin tot mai prudenți, dar cererea și dezvoltarea economică pot continua să genereze oportunități noi.
Contextul economic general indică faptul că presiunea asupra consumatorilor rămâne un factor relevant, având în vedere că salariul mediu net a scăzut la 5.688 de lei în august. Această evoluție a veniturilor, unde majorarea anuală nu a ținut pasul cu inflația, poate influența direct capacitatea de achiziție a populației pe piața imobiliară. Această dinamică a puterii de cumpărare este un element cheie pentru viitorul dezvoltărilor rezidențiale din România.