România se pregătește pentru o perioadă de instabilitate marcată, începând din toamna anului 2026, când diverse vulnerabilități vor începe să se alimenteze reciproc. Această perioadă de risc include crize energetice, economice, climatice și sociale care pot lovi țara în mod simultan. Deși unele scenarii sunt aproape certe, altele depind de factori precum o iarnă extrem de rece, incidente tehnice neprevăzute sau noi șocuri de natură geopolitică la nivel regional.
În domeniul energiei, se anticipează o criză a prețurilor, mai degrabă decât una de aprovizionare fizic. Problema principală constă în lipsa puterii controlabile în anumite intervale orare, în special dimineața și seara, când producția solară este redusă. Deficitele pot fi agravate de capacitățile pe cărbune îmbătrânite, centrale pe gaze insuficiente, rețele cu congestii și dependența de importuri în raport cu state precum Ungaria sau Serbia. ACER indică faptul că România prezintă un risc de deficit mai mare decât cel estimat la nivel european.
Sectorul gazelor și cel al combustibililor vor fi, de asemenea, sub presiune extremă. Depozitele de gaze din România erau la nivelul de 62,8% la începutul lui septembrie, fiind cu peste zece puncte procentuale sub nivelul anului trecut. În ceea ce privește motorina, aceasta poate afecta întreaga economie, de la agricultură la transportul de marfă, deoarece România depinde de țiței importat. Guvernul va trebui să aleagă între creșterea prețurilor, reducerea taxelor cu pierdere de venituri sau compensarea sectoarelor cu creșterea deficitului.
Criza fiscală va reprezenta nucleul problemelor, având în vedere estimările Comisiei Europene pentru România. Se prevede un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică ce poate ajunge la 63,3% din PIB în 2027. Statul va trebui să finanțeze apărarea, să achite dobânzi mari și să susțină agricultura, totodată încercând să protejeze consumatorii. Această presiune poate duce la o fiscalitate imprevizibilă, caracterizată prin schimbări dese de taxe, excepții și măsuri de supraimpozitare temporară.
Riscurile se extind și către ratingul de țară și securitatea alimentară. Deși o retrogradare nu este certă, percepția de risc poate crește costul finanțării pentru stat și companii. În agricultură, deși grâul a avut rezultate bune, seceta a afectat culturile de porumb, iar recolta europeană de porumb din 2026 este estimată aproape de minimul ultimelor două decenii. La acest tablău se adaugă criza apei, cauzată de nivelurile reduse ale Dunării, care afectează simultan agricultura, navigația și hidroenergia.
Contextul economic european rămâne unul de monitorizare atentă a stocurilor de energie. Europa intră în sezonul rece cu stocuri mult mai reduse decât media ultimilor ani, având o dependență crescută de piața globală de LNG. Această situație reduce capacitatea României de a conta pe importuri ieftine și imediat disponibile, amplificând riscul ca orice lipsă de aprovizionare să fie însoțită de prețuri extrem de ridicate pe piața spot.
Tags: economie, energie, criza fiscala, Romania, preturi