Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu mai poate identifica numărul exact de persoane care activează în industria videochat din România. Deși în anul 2023 autoritățile deținiau date precise despre acest segment, actualul vid legislativ și lipsa unor coduri specifice în sistemul de evidență fiscală fac imposibilă monitorizarea exactă a contribuabililor. Situația afectează capacitatea statului de a colecta taxele aferente acestui domeniu economic în continuă expansiune.
Problema principală derivă din faptul că domeniul videochat nu este evidențiat distinct în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) sau în Clasificarea Activităților din Economia Națională (CAEN). De asemenea, pentru persoanele fizice care utilizează Declarația unică, veniturile realizate prin această activitate nu au o încadrare separată. Din aceste motive, instituția fiscală a comunicat oficial că este în imposibilitatea de a furniza informații despre segmentul economic menționat.
În trecut, datele furnizate de conducerea ANAF indicau o dimensiune mult mai mare a industriei. În 2023, Lucian Heiuș a declarat că în țară există aproximativ 5.000 de societăți cu acest obiect de activitate și circa 400.000 de persoane care lucrează în videochat. Aceste entități folosesc de obicei contracte cu cinci platforme mari de videochat, iar banii intră prin sisteme bancare, ceea ce ar fi facilitat urmărirea lor fiscală.
Eforturile de combatere a evaziunii fiscale în acest sector se lovesc de dificultăți jurisdicționale majore. Inspectorii de la Antifraudă au raportat anterior că, deși au identificat 500 de persoane cu venituri nedeclarate de milioane de lei, recuperarea prejudiciului este extrem de dificilă. Aceasta se datorează faptului că multe dintre platformele sau creatorii de conținut au sediul în teritorii externe, precum insule legate de Canada, făcând notificările oficiale greu de aplicat.
Pe lângă dificultățile fiscale, există și o incertitudine juridică privind legalitatea activităților. Asociația A.D.U.L.T. a acționat Ministerul Afacerilor Interne în instanță, deoarece Poliția refuză să clarifice dacă serviciile de masaj erotic și videochat, care exclud raporturile sexuale, sunt legale sau intră în sfera penală. Această lipsă de claritate creează un risc pentru antreprenori, care se pot confrunta cu controale sau închiderea afacerilor din cauza interpretărilor legislative ambigue.
În prezent, companiile din acest domeniu utilizează coduri CAEN generale pentru a opera legal, precum 9609 (Alte activități de servicii personale n.c.a.), 6312 (Activități ale portalurilor web) sau 6311 (Prelucrarea datelor). Deși aceste firme sunt înregistrate, absența unei reglementări specifice în Parlament menține industria într-o zonă gri, facilitând pierderea de venituri pentru bugetul de stat prin evaziune fiscală.
Romania se confruntă cu una dintre cele mai mici rate de colectare a taxelor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce pune presiune pe bugetul de stat. Creșterea deficitului bugetar accentuează necesitatea de a identifica sursele de venit, însă lipsa de structură a domeniului videochat în cadrul instituțiilor de control limitează eficiența colectării impozitelor.