Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat asupra riscurilor pe care le reprezintă asumarea unor angajamente bugetare nesustenabile în perioada următoare. Acesta susține că România trebuie să mențină o disciplină financiară riguroasă pentru a continua reducerea deficitului și pentru a proteja ratingul de țară. Conform oficialului, orice nouă cheltuială permanentă trebuie să fie însoțită de o sursă de finanțare sigură, pentru a evita un ciclu în care statul promite resurse, împrumută bani și apoi solicită populației plata facturilor.
Datele financiare prezentate de Alexandru Nazare arată o evoluție pozitivă a deficitului bugetar, care a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul calculat în sistem cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent. Această scădere reprezintă o diferență de aproape 27 de miliarde de lei, rezultată prin controlul cheltuielilor și aplicarea unor măsuri de consolidare fiscală asumate.
Totuși, presiunile asupra bugetului rămân semnificative din cauza creșterii costurilor cu datoria publică. La sfârșitul lunii iulie 2026, datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB, ceea ce înseamnă circa 1.205 miliarde de lei. În primele opt luni ale anului, dobânzile plătite pentru această datorie au însumat 42,1 miliarde de lei, o creștere de 26,7% față de perioada similară din 2025. Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de pragul de 3% din PIB.
Obiectivul pentru anul 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB, însă Alexandru Nazare consideră că acest pas nu reprezintă o victorie finală. Deficitul va rămâne la un nivel dublu față de pragul de 3% prevăzut de regulile europene. Anul 2027 va fi un test major, deoarece România va trebui să gestioneze costurile datoriei, obligațiile financiare și eliminarea granturilor din cadrul PNRR, într-un context în care trebuie să mențină și așteptările sociale.
Protejarea ratingului suveran este o prioritate pentru a menține țara în categoria investițională și a evita clasificarea în categoria „junk”. Alexandru Nazare a menționat că încrederea creditorilor externi este fragilă, iar o deteriorare a percepției asupra finanțelor publice ar putea crește costurile de împrumut. Prima evaluare de rating de la agenția Fitch este așteptată în luna ianuarie, iar orice derapaj semnificativ ar putea impune reevaluări negative din partea altor agenții de rating.
Consolidarea fiscală este un proces continuu care vizează echilibrul între reducerea deficitului și susținerea dezvoltării economice. În contextul actual, România se confruntă cu necesitatea de a prioritiza investițiile care cresc productivitatea, în ciuda presiunilor asupra consumului. Guvernul urmărește controlul cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor pentru a asigura o creștere sănătoasă, bazată pe o credibilitate financiară și pe respectarea angajamentelor bugetare asumate de stat.