Ajustarea fiscală în România trebuie să continue în anii următori pentru a asigura reducerea deficitului bugetar la nivelul de 3% din PIB până în anul 2031. Totuși, spațiul disponibil pentru noi majorări de taxe este tot mai redus, deoarece creșterea fiscalității din ultimul an a pus o presiune semnificativă pe companii și pe populație. Economia resimte deja efectele acestor măsuri, având o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent.
România a trecut printr-o perioadă de corecție extrem de rapidă, având acum doi ani cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, situat la 9,3% din PIB. În doar douăsprezece luni, statul a aplicat multiple măsuri, precum creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11%, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și majorarea impozitelor locale pe proprietate. Această strategie a permis scăderea rapidă a deficitului, dar a generat și presiuni economice majore.
Din punct de vedere al veniturilor, măsurile au avut un impact vizibil asupra bugetului de stat. În perioada dintre august 2025 și iulie 2026, încasările din taxa pe valoarea adăugată au crescut cu 22,2% față de intervalul anterior, conform datelor Ministerului Finanțelor. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025. Totuși, agențiile de rating Fitch, Moody’s și S&P au menținut România în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă.
Impactul asupra consumului și inflației a fost unul marcat de volatilitate și scăderi de activitate. După majorarea TVA, inflația a atins un vârf de 10,85% în luna mai, coborând ulterior la 6,17% în august, însă în septembrie a urcat din nou la 6,61%, conform datelor INS. Vânzările din comerț au intrat pe minus imediat după schimbarea taxelor și au rămas în scădere timp de un an întreg. România a fost singura țară din regiune cu o astfel de scădere a volumului de vânzări, conform Eurostat.
Pentru a menține echilibrul fiscal fără a fragiliza economia, accentul trebuie mutat de la noi taxe pe colectarea eficientă a celor deja datorate. În 2023, statul a pierdut 45,5 miliarde lei din cauza neîncasării a o treime din TVA-ul datorat, un gap de conformare mult peste media Uniunii Europene de 9,5%. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică, SAF-T sau e-Transport poate recupera sume importante, deoarece fiecare punct procentual recuperat ar aduce aproximativ 1,5 miliarde lei suplimentare la bugetul de stat.
Consolidarea fiscală necesită acum o abordare bazată pe reforma cheltuielilor publice și pe predictibilitatea regulilor pentru investitori. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, prevăzută pentru anul 2027, reprezintă un pas spre stabilitatea necesară mediului de afaceri. Obiectivul central rămâne găsirea unui echilibru între atingerea țintelor de deficit și menținerea unei economii competitive, capabile să genereze venituri fără a suprasolicita consumul sau capacitatea de investiții a companiilor.