Aeroportul Internațional Henri Coandă București va trece printr-o transformare majoră de infrastructură, prin dezvoltarea unui terminal separat de cel actual. Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a semnat contractul pentru proiectarea acestui nou terminal și a infrastructurii aeroportuare aferente. Proiectul este conceput pentru a răspunde creșterii traficului aerian și pentru a prelua un volum de pasageri care depășește capacitatea actuală a aeroportului.
Noul terminal va avea o suprafață de aproximativ 176.000 de metri pătrați și este proiectat să deservească un trafic de circa 30 de milioane de pasageri anual, conform estimărilor pentru anul 2040. Valoarea contractului pentru proiectare este de 18,4 milioane de euro, fiind atribuit unei asocieri de companii și subcontractanți. Etapa de proiectare ar trebui să fie finalizată în maximum doi ani, urmând ca faza de construcție să dureze trei ani și jumătate.
Infrastructura va include minimum 48 de noi poziții de parcare pentru aeronave și 20 de punți de îmbarcare, fiind adaptată atât companiilor tradiționale, cât și operatorilor low-cost. La orele de vârf, terminalul va putea gestiona până la 6.500 de pasageri pe oră, beneficiind de sisteme moderne de procesare a bagajelor și control de securitate. Proiectul prevădz și spații pentru magazine, restaurante, saloane VIP și tehnologii avansate pentru informarea pasagerilor.
Pe lângă clădirea principală, planul vizează noi căi de rulare, drumuri de acces și conexiuni cu infrastructura rutieră, inclusiv cu A0. Sunt prevăzute conexiuni feroviare și de metrou, precum și zone pentru transportul public, taxiuri și autocare. Construcția va fi modulară, permițând utilizarea etapizată a unor părți din terminal, iar pentru coordonarea digitală a modelului clădirii va fi utilizată tehnologia Building Information Modeling (BIM).
Proiectul include și alte facilități necesare operațiunilor, precum clădiri administrative, o remiză pentru serviciile de pompieri, spații pentru handling și instalații pentru epurarea apelor. Planurile de dezvoltare vizează și drumuri și pasaje subterane pentru a asigura legătura între terminalul actual și cel viitor. Toate aceste investiții sunt menite să asigure fluiditatea deplasării în cadrul complexului aeroportuar pe termen lung.
Dezvoltarea acestui proiect de amploare vine într-un moment în care infrastructura aeroportuară din România se confruntă cu presiunea unui număr tot mai mare de călători. Capacitatea de procesare a pasagerilor este un factor critic pentru menținerea standardelor de siguranță și eficiență în transportul aerian internațional și național.