Aeroportul Cluj a implementat un nou sistem de control al frontierei prin instalarea a 12 porți automate, o măsură menită să fluidizeze procesul de verificare a pasagerilor. Investiția totală pentru aceste tehnologii a depășit pragul de 12 milioane de lei, fiind realizată pentru a moderniza infrastructura aeroportuară din regiune. Proiectul a fost coordonat de Consiliul Județean Cluj, oferind pasagerilor acces la proceduri de control mai rapide.
Conform detaliilor furnizate de Consiliul Județean Cluj, cele 12 unități de control sunt distribuite în două zone strategice ale aeroportului. Șase porți automate au fost instalate în Terminalul Plecări, fiind destinate pasagerilor din Uniunea Europeană care se deplasează către destinații din afara spațiului Schengen. Celelalte șase porți sunt amplasate în Terminalul Sosiri, pentru a gestiona fluxul de călători care vin din țări care nu fac parte din spațiul Schengen.
Tehnologia utilizată face parte din sistemul Automated Border Control (ABC), care se bazează pe verificarea biometrică și citirea securizată a documentelor electronice de călătorie. Aceste procese de verificare sunt efectuate în mod automat, însă întregul proces rămâne sub supravegherea constantă a personalului Poliției de Frontieră. Valoarea totală a investiției a fost de 12.084.739 de lei, fără TVA, iar echipamentele au fost furnizate de compania SITA.
Pe lângă noile porți de control, aeroportul dispune deja de sistemul de aterizare instrumentală ILS CAT III, conceput pentru operațiuni în condiții de vizibilitate foarte redusă. Administrația aeroportuară a precizat că acest sistem poate ajuta la reducerea numărului de zboruri anulate sau redirecționate în perioadele cu ceață densă. Eficiența acestui sistem depinde însă de tipul de aeronave utilizate, de operatori și de nivelul de calificare al echipajelor de zbor.
Aeroportul din Cluj-Napoca ocupă o poziție de relevanță majoră în infrastructura aeronautică a țării, fiind al doilea cel mai important punct de tranzit din România. Reprezentanții CJ Cluj au subliniat că acesta este al doilea aeroport din țară după București-Otopeni, atât în ceea ce privește volumul de pasageri, cât și numărul total de mișcări de aeronave înregistrate pe pistă.
În contextul creșterii fluxurilor de călători, aeroporturile din România se confruntă cu necesitatea de a moderniza procedurile de frontieră pentru a menține standardele europene. Evoluția infrastructurii de transport aerian este strâns legată de capacitatea de a gestiona volume mari de pasageri, un aspect critic pentru hub-urile regionale care servesc atât populația locală, cât și comunitățile internaționale.