Un studiu recent intitulat „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de Academia de Studii Economice din București, evidențiază o problemă structurală majoră a sistemului sanitar din România. Analiza arată o discrepanță semnificativă între numărul persoanelor care beneficiază de servicii medicale și numărul celor care contribuie efectiv la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. În prezent, sistemul se bazează pe aproximativ 9,6 milioane de contribuitori, în principal salariați, în timp ce o parte masivă de cetățeni nu contribuie.
Datele prezentate în cadrul analizei indică faptul că în România există 23 de categorii de persoane care sunt exceptate de la plata CASS, ceea ce înseamnă un total de aproximativ 6,4 milioane de persoane. Această situație creează un dezechilibru financiar, deoarece persoanele scutite de plată continuă să utilizeze serviciile medicale. Medicul Cosmin Alexandrescu, președintele Asociației Profesionale a Medicilor de Ambulator, susține că statul ar trebui să finanțeze explicit aceste categorii pentru a nu afecta restul sistemului.
Lipsa unei finanțări predictibile obligă statul să apeleze la rectificări bugetare pentru a acoperi deficitele apărute în cursul anului. Conform medicului Cosmin Alexandrescu, atunci când se realizează bugetul la începutul anului, nu se alocă suma minimă necesară pentru fiecare asigurat scutit de plată. El recomandă ca pentru acești 6 milioane de cetățeni care nu cotizează, statul să transfere bani direct din bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale sau de la Ministerul de Finanțe.
În ceea ce privește distribuția resurselor, studiul ASE indică faptul că o parte foarte mare din bani sunt absorbiți de cheltuielile cu personalul. Medicul Cosmin Alexandrescu a precizat că CNAS decontează aproape 60% din cheltuielile de personal din spitale, în loc să cumpere servicii medicale. În contrast, ambulatoriul primește sub 10% din fonduri, ceea ce duce la blocarea resurselor la jumătatea lunii și forțează pacienții să apeleze la Unitățile de Primiri Urgențe.
Situația este agravată de faptul că, după eliminarea coasiguraților, doar 4,6% dintre aceștia s-au asigurat ulterior prin contribuție proprie, restul de 95,4% rămânând fără asigurare. Acești oameni, adesea persoane în vârstă sau persoane căsătorite cu un asigurat, sunt cei care consumă cel mai frecvent servicii medicale. Din cauza lipsei unei prevenții eficiente, aceștia ajung adesea în stări care necesită intervenții costisitoare, alimentând aglomerația din spitale și presiunea pe bugetul public.
În contextul digitalizării sistemului, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a menționat că, începând cu luna octombrie, Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate și Cartea Electronică de Identitate pot fi utilizate în paralel pentru autentificare și semnarea serviciilor medicale. Această măsură vizează simplificarea procedurilor pentru cetățenii care accesează sistemul sanitar prin diverse modalități de identificare oficială.