Ajustarea fiscală necesară pentru reducerea deficitului bugetar în România se confruntă cu o limită importantă, deoarece spațiul pentru noi majorări de taxe este tot mai redus. Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România, subliniază că economia resimte deja presiunea fiscală, având o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent. Obiectivul de a ajunge la un deficit de 3% din PIB până în 2031 necesită un mix de măsuri care să nu fragilizeze creșterea economică.
În acest context, direcțiile propuse de noul guvern sunt esențiale pentru a echilibra corecția bugetară cu protejarea economiei. Măsurile includ eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, menținerea principiului cotei unice și lărgirea bazei de impozitare. De asemenea, se pune accent pe colectarea mai bună a TVA-ului, rambursările rapide către companii, eficientizarea ANAF și un control mai strict asupra cheltuielilor publice, pentru a muta accentul de la noi taxe către o consolidare sustenabilă.
Problema deficitului bugetar devine tot mai dificil de gestionat într-o economie care încetinește, riscând să afecteze investițiile și consumul. România a trecut printr-o perioadă de ajustare extrem de rapidă, realizând în doar douăsprezece luni o corecție pe care alte state o fac în trei sau patru ani. Printre măsurile aplicate se numără creșterea cotei de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11%, majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și creșterea impozitelor locale pe proprietate.
Deși aceste măsuri au adus venituri, impactul asupra populației și companiilor este vizibil prin inflație și scăderea vânzărilor. În perioada august 2025 - iulie 2026, încasările din TVA au crescut cu 22,2%, iar deficitul a scăzut în primele opt luni ale anului 2026 la 2,89% din PIB. Totuși, inflația a prezentat fluctuații, ajungând la 6,61% în septembrie, iar comerțul cu amănuntul a înregistrat perioade de scădere, România fiind singura țară din regiune cu o astfel de evoluție negativă, conform datelor Eurostat.
Cea mai mare oportunitate pentru buget nu constă în taxe mai mari, ci în recuperarea TVA-ului deja datorat și neîncasat. În anul 2023, statul a pierdut 45,5 miliarde lei din cauza neconformării, un gap de colectare mult mai mare decât media Uniunii Europene. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică, raportarea SAF-T și sistemul e-Transport poate transforma fiecare punct procentual recuperat în aproximativ 1,5 miliarde lei pentru bugetul de stat, asigurând și o concurență mai corectă.
Evoluția fiscalității din România a fost marcată de o presiune constantă asupra proprietăților și a consumului. În perioada recentă, discuțiile despre creșterea impozitului pe locuințe au generat avertismente privind capacitatea cetățenilor de a-și menține proprietățile. În prezent, accentul se mută către reforma cheltuielilor publice și asigurarea predictibilității fiscale, prin eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri în 2027, pentru a stimula investițiile productive în infrastructură și energie.