România se confruntă cu o provocare economică majoră, necesitând reducerea deficitului bugetar fără a pune presiune suplimentară pe companii și consumatori. În contextul unei economii care încetinește, specialiștii propun schimbarea strategiei de la majorarea taxelor la îmbunătățirea colectării veniturilor și controlul cheltuielilor. Mediul de afaceri avertizează însă că schimbările legislative frecvente afectează direct capacitatea de planificare și atragerea capitalului în țară.
Autoritățile au aplicat deja multiple măsuri pentru a corecta un deficit bugetar de 9,3% din PIB la finalul anului 2024. Printre acestea s-au numărat creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11% și majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%. Deși încasările din TVA au crescut cu 22,2% în perioada august 2025–iulie 2026, Comisia Europeană estimează un deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026.
Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România, subliniază că spațiul pentru noi majorări este tot mai redus, deoarece populația și companiile resimt deja efectele acestora. O soluție centrală propusă este recuperarea TVA-ului necolectat, pierderea estimată fiind de 45,5 miliarde de lei într-un singur an. Recuperarea fiecărui punct procentual din acest decalaj ar putea aduce aproximativ 1,5 miliarde de lei la bugetul de stat.
Instabilitatea regulilor fiscale este considerată o povară majoră pentru antreprenori, solicitându-se un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani. Adrian Negrescu afirmă că impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, iar regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori. Această incertitudine este comparată cu o taxă în sine, care complică estimarea costurilor și a rentabilității pentru orice investiție pe termen lung.
Un exemplu de instabilitate este „taxa pe stâlp”, un impozit pe construcțiile speciale reintrodus în 2025 cu o cotă de 1%. Adrian Negrescu menționează că acest impozit descurajează investițiile în infrastructura de energie și telecomunicații, deoarece investitorii se tem de schimbările legislative viitoare. De asemenea, în industria jocurilor de noroc, modificările legislative au dus la scăderea aparatelor autorizate de la aproape 19.000 la 2.337 și la o scădere a încasărilor de la 485 la 300 de milioane de lei.
Impactul incertitudinii este vizibil și în datele privind investițiile străine directe, care au înregistrat o scădere masivă de aproximativ 82% în primul semestru din 2026. Fluxul net de investiții a ajuns la 669 de milioane de euro, comparativ cu 3,72 miliarde euro în aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție a fost descrisă de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea ca fiind un semnal care nu poate fi ignorat de către autorități.
Mediul de afaceri propune înființarea unui consiliu consultativ economic lângă premierul Luca Niculescu pentru a facilita un dialog regulat cu marile industrii. Acest mecanism ar permite identificarea riscurilor pentru locuri de muncă și investiții înainte de adoptarea măsurilor. Scopul este ca autoritățile să înțeleagă efectele reale ale deciziilor fiscale pe șantiere, în fabrici și în magazine, nu doar în birourile guvernamentale.