România se confruntă cu un risc major de retrogradare la categoria de rating „junk”, conform avertismentului oferit de analistul economic Sorin Dinu. Evaluarea S&P, programată pentru data de 2 octombrie, este considerată decisivă pentru stabilitatea financiară a țării. Motivul principal al acestei amenințări este deficitul bugetar masiv și lipsa unor reforme structurale, într-un context în care economia experimentează o încetinire semnificativă a creșterii.
Situația financiară a țării este marcată de un deficit bugetar care rămâne blocat la peste 6% din PIB. În același timp, datoria publică este proiectată să depășească pragul de 63% în cursul anului viitor. Sorin Dinu subliniază că evenimentul de evaluare din octombrie va testa capacitatea guvernării de a implementa un plan fiscal credibil pe termen mediu, pentru a evita intrarea în zona speculativă.
Fragmentarea politică din Parlament este identificată ca un obstacol în calea adoptării unor măsuri de austeritate durabile pentru perioada 2027-2029. În prezent, România se află la limita inferioară a categoriei investment grade, având ratinguri de „BBB-” la S&P și Fitch, precum și „Baa3” la Moody’s. Lipsa de claritate privind sustenabilitatea finanțelor publice după anul 2026 crește incertitudinea asupra capacității de reformă.
Impactul unei eventuale retrogradări ar putea fi sever asupra economiei și a sistemului bancar. Expunerea masivă a băncilor pe titlurile de stat reprezintă un risc, deoarece o deteriorare a finanțelor publice poate afecta direct bilanțurile acestor instituții. Dacă România pierde statutul de „investment grade”, costurile de finanțare pentru stat și sectorul privat vor crește, limitând accesul la capital extern.
O consecință directă a pierderii ratingului este dificultatea de a asigura plățile bugetare. Dacă statul nu va mai putea să se împrumute pe piețele financiare pentru a-și gestiona datoria, există riscul ca pensiile și salariile să fie afectate. Scenariul descris de analist implică posibilitatea în care banii pentru pensii să nu fie asigurați regulat, afectând stabilitatea socială.
În contextul economic actual, stabilitatea fiscală este strâns legată de capacitatea de a gestiona deficitele. Datele oficiale indică faptul că datoria publică ar putea crește de la aproximativ 59,1% din PIB în 2025, la 89,8% din PIB în anul 2036, dacă nu se aplică schimbări de politică. Această traiectorie ascendentă pune presiune pe agențiile de rating și pe stabilitatea macroeconomică a României.