Indicatorii economici relevă o schimbare majoră de paradigmă în relația dintre România și Grecia, România depășind deja Grecia la nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Conform estimărilor preliminare ale Eurostat pentru anul 2025, PIB-ul pe cap de locuitor al României, ajustat în funcție de diferențele de prețuri, a ajuns la 78% din media UE. În același interval, Grecia se situează la 68%, alături de Bulgaria, pe ultimul loc în Uniune, marcând o inversare a poziționării față de perioada în care România era considerată doar o piață ieftină.
Structura pieței românești este însă extrem de diversificată și nu poate fi tratată ca un bloc unitar. În zona Bucureștiului, PIB-ul pe cap de locuitor este aproape dublu față de media europeană, fiind printre cele mai ridicate din UE, însă o mare parte a populației din mediul rural trăiește cu venituri mult mai mici. Pentru o companie care decide să intre pe această piață, locația geografică contează la fel de mult ca decizia de a intra, având în vedere diferențele de putere de cumpărare dintre regiuni.
Consumul real pe locuitor în România a atins 86% din media europeană în 2025, în timp ce nivelul general al prețurilor bunurilor și serviciilor de consum a fost cu aproximativ 35% mai mic decât media UE. Totodată, România deține cea mai mare rată de proprietari de locuințe din Uniune, cu 94% dintre locuitori deținând locuințe proprii în 2024, față de media europeană de 68%. Aceste date subliniază o stabilitate a activelor, dar și un profil de consum diferit de cel al altor state membre.
Contextul macroeconomic actual prezintă însă provocări semnificative pentru stabilitatea economică a țării. În 2025, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, de 7,9% din PIB, fapt ce a determinat guvernul să majoreze TVA-ul la 21% începând cu luna august 2025. În septembrie 2026, inflația a atins 6,6%, conform datelor Institutului Național de Statistică din România, într-un context în care economia a crescut cu doar 0,7% în anul 2025.
Comportamentul consumatorilor români a devenit mult mai prudent, punând un accent sporit pe monitorizarea prețurilor. Un sondaj realizat de Cargus pe peste 1.000 de consumatori indică faptul că 57,8% dintre aceștia intenționează să reducă achizițiile de produse neesențiale, iar aproape jumătate plănuiește să cumpere mai des produse aflate la promoție. Această presiune asupra prețurilor obligă companiile, în special pe cele de produse de marcă, să adopte strategii riguroase privind raportul calitate-preț pentru a rămâne competitive.
Investițiile grecești din România au suferit o transformare profundă, trecând de la sectorul bancar și telecomunicații către energie, infrastructură și comerț. Grecia este al zecelea cel mai mare investitor străin în România, cu investiții de 3,8 miliarde de euro la sfârșitul anului 2024, conform Banca Națională a României. Companii precum PPC, Metlen sau HELLENiQ ENERGY domină acum sectorul energetic, în timp ce jucători precum AKTOR sau Hellenic Cables sunt activi în construcții și industrie.