Ajustarea fiscală în România trebuie să continue în anii următori pentru a permite scăderea deficitului bugetar la nivelul de 3% din PIB până în anul 2031, însă spațiul disponibil pentru noi majorări de taxe este tot mai limitat. Creșterea fiscalității din ultimul an a generat presiune atât asupra companiilor, cât și asupra populației, în condiții în care economia resimte efectele acestor măsuri, cu o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent. România trebuie să găsească un echilibru între consolidarea fiscală și menținerea creșterii economice.
Noul guvern propune un mix de măsuri care încearcă să răspundă ambelor obiective: continuarea corecției bugetare și reducerea presiunii asupra economiei. Printre direcțiile anunțate se numără eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, menținerea principiului cotei unice și lărgirea bazei de impozitare. De asemenea, se urmărește colectarea mai bună a TVA, rambursările mai rapide către companii, eficientizarea ANAF și un control mai strict al cheltuielilor publice, pentru a muta accentul de la noi taxe către o consolidare sustenabilă.
În trecut, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, realizând o corecție rapidă prin taxe în doar douăsprezece luni. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, iar impozitele locale pe proprietate au fost majorate. Deși măsurile au funcționat bugetar, inflația a atins valori ridicate, ajungând la un vârf de 10,85% în luna mai, înainte de a coborî ulterior.
Impactul asupra consumului a fost semnificativ, vânzările din comerț intrând pe minus în luna majorării TVA și rămânând în scădere pe parcursul unui an întreg. Conform datelor de la INS, comerțul cu amănuntul a revenit pe creștere în august 2026, cu 2,3% față de iulie, însă în primele opt luni ale anului volumul cifrei de afaceri a scăzut cu 5,1% față de aceeași perioadă din 2025. Companiile se confruntă cu costuri ridicate la energia și forța de muncă, în timp ce marjele din industria alimentară s-au subțiat.
Cea mai mare rezervă de venituri pentru stat nu provine din cote mai mari, ci din TVA-ul deja datorat și neîncasat. În anul 2023, statul a pierdut 45,5 miliarde lei din cauza neîncasării TVA-ului, ceea ce reprezintă cel mai mare gap de conformare din Uniunea Europeană. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport și declarația de TVA precompletată poate aduce venituri suplimentare și poate asigura o concurență mai corectă pentru companiile care își respectă obligațiile fiscale.
Reducerea deficitului este o prioritate pentru menținerea stabilității macroeconomice și a ratingului de credit. În primele opt luni din 2026, deficitul a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025, conform datelor Ministerului Finanțelor. Deși Comisia Europeană estimează un deficit de aproximativ 6,2% pentru acest an, procesul de corecție trebuie să fie atent calibrat pentru a nu afecta investițiile productive în infrastructură, energie, educație și digitalizare.
context_missing: false