Mediul de afaceri și experții economici propun o schimbare radicală a priorităților Guvernului României, solicitând trecerea de la creșterea taxelor la stimularea creșterii economice. Într-un context marcat de un blocaj guvernamental de cinci luni și de presiuni bugetare semnificative, discuțiile se concentrează pe modul în care România poate gestiona deficitul fără a afecta puterea de cumpărare a cetățenilor.
Florin Jianu, președintele confederației patronale IMM România, susține că Executivul trebuie să prioritizeze performanța și eficientizarea cheltuielilor publice. Acesta argumentează că reducerea deficitului bugetar ar trebui să se realizeze prin creșterea activității economice, nu prin impunerea unor costuri suplimentare pentru cetățeni. Florin Jianu subliniază necesitatea ca principalul obiectiv al Guvernului să fie creșterea puterii de cumpărare și a economiei.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că anul 2027 va fi unul dificil din perspectiva austerității, din cauza unui vârf de plată al datoriei publice de peste 21 de miliarde de euro. Guvernul va trebui să respecte angajamentul de a reduce deficitul la 5,2%, ceea ce va implica tăieri masive la capitolul bunuri, servicii și investiții. Totodată, este necesară o rectificare bugetară urgentă pentru a acoperi problemele salariale din instituțiile publice.
Pe termen mediu, noul guvern va trebui să găsească soluții pentru indexarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii, o măsură estimată la cel puțin 15 miliarde de lei. Adrian Negrescu menționează că, în 2027, vor trebui luate decizii privind eliminarea taxei pe stâlp și a impozitului pe cifra de afaceri. În plus, se impune o gestionare atentă a taxelor pe locuințe și terenuri, care ar putea fi majorate pe baza valorii de piață.
Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, susține că consolidarea fiscală este obligatorie pentru a nu rostogoli datoria publică către generațiile viitoare. Totuși, acesta admite că presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare nu pot fi ignorate, după doi ani în care pensiile și salariile din sectorul public nu au fost indexate. Alexandru Nazare subliniază că statul nu poate angaja noi cheltuieli fără surse solide de finanțare, având în vedere și deficitul de cont curent.
Situația economică a României este influențată de o serie de indicatori macroeconomici critici, printre care cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană și cea mai mare inflație din aceeași regiune. Aceste elemente, combinate cu o contracție a activității companiilor private, creează un mediu de incertitudine pentru realizarea bugetului viitor și pentru stabilitatea consumului și investițiilor în țară.
Petrișor Peiu, responsabil cu politicile economice la AUR, critică dur programul Guvernului Mureșan, numindu-l abstract și lipsit de date precise. Acesta reclamă menținerea unor măsuri pe care le consideră nocive, precum menținerea cotelor de TVA sau a impozitării pe dividende. Petrișor Peiu a punctat că lipsesc date concrete privind inflația, cursul de schimb sau valorile exacte ale salariilor și pensiilor în cadrul propunerilor de guvernare.