România are nevoie de un pact politic între forțele responsabile pentru a limita creșterea cheltuielilor cu salariile și pensiile, precum și pentru a îmbunătăți colectarea TVA și a impozitului pe profit. Această propunere vizează reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Ideea a fost prezentată joi de Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), care subliniază necesitatea unui angajament pe termen lung.
Conform datelor statistice, România înregistrează un deficit mai mare decât alte state membre pentru care sunt publicate valori în seria ajustată sezonier. Ungaria are un deficit de 7,2% din PIB, iar Polonia de 5,9%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene acesta este de 3,5% din PIB. În primul trimestru din 2025, deficitul României a fost de 9,2% din PIB, acesta coborând la 7,7% în trimestrul al doilea și la 7,1% în trimestrul al treilea.
Evoluția indicatorului a fost marcată de fluctuații semnificative, în primul trimestru din 2026 deficitul a scăzut la 5,5% din PIB, însă în trimestrul al doilea a revenit la 9,2%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, valoarea a crescut cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,7% în trimestrul al doilea din 2025 la 9,2% în trimestrul al doilea din 2026. Valentin Lazea susține că un pact ar trebui să scoată aceste teme din disputele politice pentru următorii patru ani.
Un obiectiv central al acestui acord ar fi respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal și creșterea cheltuielilor cu salariile și pensiile. Valentin Lazea a explicat că majorările anvelopei salariale din sectorul public nu ar trebui să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, iar pensiile nu ar trebui să crească mai repede decât salariile. Această măsură ar asigura o mai mare predictibilitate procesului de ajustare fiscală și ar reduce dependența de împrumuturi.
O altă componentă esențială vizează îmbunătățirea colectării veniturilor, în special prin combaterea evaziunii fiscale și a optimizării excesive. România pierde anual aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. Reducerea la jumătate a acestor decalaje ar putea diminua deficitul bugetar cu aproximativ două puncte procentuale din PIB. Valentin Lazea a menționat și necesitatea unei reforme a activității ANAF.
Situația fiscală a României este monitorizată atent de instituțiile europene, având în vedere că țara se află într-o procedură de deficit excesiv. Obiectivul de coborâre a deficitului sub pragul de 3% din PIB este crucial pentru stabilitatea economică pe termen lung. Reducerea acestuia ar însemna că, în loc să fie finanțat un leu din șapte prin împrumuturi, statul ar trebui să ajungă la un raport de un leu din 14.