Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, subliniază că evaluarea mersului economiei nu se poate baza exclusiv pe date statistice care reflectă trecutul. Acesta afirmă că deciziile de zi cu zi ale milioanelor de gospodării și firme, precum nivelul de consum, economisire sau salarizare, sunt conduse în mare măsură de percepții și așteptări. Din acest motiv, indicatorii de sentiment reprezintă elemente esențiale pentru înțelegerea viitorului economic, depășind simpla analiză a cifrelor deja înregistrate în tabelele oficiale.
Conform lui Leonardo Badea, sentimentul economic joacă un rol dublu, fiind simultan o cauză și un semnal. Ca cauză, acesta influențează direct deciziile de investiții, consum și economisire ale agenților economici. Ca semnal, măsurarea riguroasă a acestuia oferă explicații care sunt confirmate ulterior de datele statistice, servind drept repere pentru evoluțiile viitoare. În condiții de incertitudine, unde probabilitățile nu pot fi calculate cu precizie, aceste percepții devin instrumente de orientare pentru decidenți.
Analizând perspectiva economiei comportamentale, prim-viceguvernatorul menționează că decidenții nu sunt întotdeauna agenți perfect raționali. Factori precum inerția, aversiunea față de pierdere sau modul în care sunt prezentate opțiunile influențează alegerile economice. De asemenea, Robert Shiller subliniază puterea narațiunilor, explicând că oamenii reacționează la poveștile colective despre inflație sau prosperitate. Astfel, contextul și interpretarea datelor pot schimba comportamentele de piață, indiferent de cifrele brute.
Există deja o experiență internațională solidă în utilizarea indicatorilor de sentiment pentru monitorizarea piețelor. Comisia Europeană publică Economic Sentiment Indicator, în timp ce OECD urmărește Consumer Confidence Index pentru a evalua așteptările gospodăriilor. În Statele Unite, instituții precum Conference Board sau University of Michigan măsoară decenii de încredere a consumatorilor. Managerii și investitorii utilizează, de asemenea, indicatori precum Purchasing Managers’ Index pentru a surprinde rapid schimbările în producție și comenzi.
Deși sunt utili, indicatorii de sentiment sunt mai volatili decât alte variabile economice, reacționând rapid la știri sau la tonul dezbaterilor publice. Aceștia pot genera semnale false, motiv pentru care trebuie coroborați cu dinamica economiei reale. Totuși, încrederea rămâne o infrastructură invizibilă care reduce costurile de coordonare. Atunci când încrederea în instituții și stabilitatea sistemului financiar sunt ridicate, contractele sunt încheiate pe perioade mai lungi, iar investițiile devin mai ample.
În cadrul strategiei naționale de dezvoltare, este crucial să fie luate în considerare atât indicatorii măsurabili, precum productivitatea sau investițiile, cât și capitalul de încredere. Succesul unei societăți depinde de capacitatea de a mobiliza resurse și de convingerea oamenilor că efortul actual va genera prosperitate. Pentru o radiografie utilă, este necesară continuitatea măsurătorilor, comparabilitatea metodologiei și dezagregarea datelor pe categorii de venituri sau regiuni, pentru a evita ca media națională să ascundă diferențe semnificative.