Investitorii străini au decis să își reducă expunerea pe titlurile de stat românești în prima parte a acestui an, pe fondul turbulențelor politice din țară. Datele furnizate de Ministerul Finanțelor arată că, în luna iulie 2026, plasamentele nerezidenților pe piața titlurilor de stat locale, atât în lei cât și în euro, au scăzut sub pragul de 17%. Această retragere a capitalului reflectă o schimbare de strategie a investitorilor externi în fața incertitudinilor de pe piața internă.
Concret, în iulie 2026, ponderea deținerilor străine a ajuns la doar 16,7%, ceea ce reprezintă aproximativ 76 mld. lei, echivalentul a circa 15 mld. euro. Această cifră marchează o scădere față de începutul anului 2026, când expunerea nerezidenților era de 19,5%. Evoluția indică o tendință de retragere constantă, având în vedere că în anul 2025 ponderea deținerilor a oscilat între 19 și 20% din datoria publică.
Analizând evoluția pe termen lung, se observă o scădere de aproape 10 puncte față de situația de acum patru ani. În anul 2024, ponderea deținerilor de titluri de stat de către investitorii străini a urcat spre 25%, iar în anul 2023 aceasta depășise chiar pragul de 26% din datoria publică. Această scădere progresivă a deținerilor nerezidenților subliniază o schimbare majoră în structura portofoliului de datorie a statului român.
Ieșirile de capital au avut un impact direct asupra stabilității monedei naționale, contribuind la episoade de depreciere a leului în raport cu euro. În prima parte a anului, cursul valutar a depășit pragurile de 5,1 și 5,2 lei/euro. Această volatilitate a fost alimentată de tensiunile politice care au amânat formarea unui nou guvern timp de aproape șase luni, alături de o economie în încetinire și o inflație care rămâne persistentă.
Pe lângă factorii interni, climatul extern a jucat un rol crucial în decizia investitorilor de a se îndepărta de piețele emergente. Incertitudinile globale și aversiunea generală la risc au determinat investitorii străini să își retragă capitalurile pentru a se orienta către active considerate mai sigure. Această tendință globală se adaugă la dificultățile economice locale, precum deficitele mari, deși acestea sunt în curs de scădere.
Situația fiscală a României este marcată de un deficit trimestrial semnificativ, care a atins 9,2% din PIB conform datelor Eurostat. Această valoare este considerată cel mai mare deficit trimestrial din Uniunea Europeană, depășind semnificativ ținta anuală de 6% stabilită pentru țară. Acest dezechilibru bugetar contribuie la contextul economic complex în care operează atât autoritățile, cât și investitorii pe piața de capital.