Datele provizorii furnizate de Eurostat arată că România a înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 un deficit bugetar de 9,2% din PIB, o cifră cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Această raportare a stârnit dezbateri politice intense, în special între PSD, care denunță guvernarea Bolojan, și reprezentanții PNL. Totuși, experții financiari și instituțiile oficiale oferă explicații tehnice pentru a demonta ideea unui dezastru economic iminent.
Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, explică faptul că valoarea de 9,2% din PIB reflectă strict activitatea din interiorul trimestrului doi raportată la PIB-ul acelei perioade. Această cifră indică o volatilitate între trimestre, nu rezultatul consolidat pe tot anul. În primul trimestru, deficitul a fost de 5,5% din PIB deoarece bugetul nu era încă aprobat, ceea ce a dus la amânarea cheltuielilor, însă în trimestrul doi plățile s-au acumulat masiv.
Deputatul PNL, Gabriel Andronache, subliniază că aceste date nu trebuie să provoace panică în rândul cetățenilor. El menționează că agențiile de rating Moody’s și Fitch prognozează un deficit anual sub pragul de 6% din PIB, cu estimări de 5,8% și 5,9%. Un argument suplimentar adus de acesta este faptul că deficitul cash raportat la finalul trimestrului doi a fost de doar 2% din PIB, o cifră mult mai scăzută.
Ministerul Finanțelor a precizat că anul 2026 este unul atipic din cauza accelerării plăților pentru PNRR, cu un termen limită de 31 august. Această situație a făcut ca investițiile din trimestrul doi să ajungă la 38,3 miliarde lei, în comparație cu cele 21,7 miliarde lei înregistrate în primul trimestru. Discrepanța dintre metodologia națională cash și standardul european ESA provine din calendarul veniturilor și modul de decontare a fondurilor europene.
Deși România înregistrează cea mai mare reducere a deficitului dintre statele membre, situația rămâne sub presiune financiară. Datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la sfârșitul anului 2025, iar dobânzile au însumat 29,4 miliarde lei în primul semestru din 2026, cu 4,1 miliarde lei în plus față de anul precedent. Pentru a respecta ținta de 6,2% pe metodologia națională, Ministerul Finanțelor pregătește o rectificare bugetară axată pe reducerea cheltuielilor neesențiale.
Contextul financiar al României este marcat de încercări de consolidare fiscală pentru a menține calificativul de țară. În perioada recentă, decizii juridice importante, precum cele privind ordonanța SAFE sau restanțele salariale, au fost monitorizate atent pentru impactul lor asupra bugetului. Stabilizarea finanțelor publice depinde de gestionarea echilibrată a plăților către beneficiari și de controlul costurilor cu servicierea datoriei publice.