Blocajul politic de cinci luni din România intensifică presiunea asupra ratingului de credit de tip investment grade al țării. Situația este agravată de eșecul de a instala un nou guvern și de acumularea rapidă a datoriei publice, ceea ce pune la încercare limitele sustenabilității fiscale. Acest context de incertitudine apare chiar înaintea evaluării de credit care urmează să fie efectuată de S&P Global vineri.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, fapt ce a prelungit criza politică. Această instabilitate a afectat deja stabilitatea economică, trimitând leul la minime record. În ultimele două săptămâni, randamentele obligațiunilor românești pe 10 ani în moneda locală au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte bază, atingând maximele din ultimul an, în timp ce obligațiunile cu scadențe lungi au avut cele mai mici prețuri din mai 2025.
Contractele de tip credit default swap (CDS) pe cinci ani indică o probabilitate de retrogradare cu două trepte, până la categoria BB. Această evoluție a început încă de la începutul anului 2025, pe fondul măsurilor de reducere a cheltuielilor care au subminat coaliția de guvernare pro-Uniunea Europeană. Această dinamică a dus la creșterea sprijinului pentru opoziția eurosceptică Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), fenomen care îngrijorează investitorii.
Strategul senior Guillaume Tresca de la Generali Asset Management estimează la una din patru probabilitatea unei retrogradări din partea S&P. Acesta consideră că agenția de rating se concentrează mai mult pe reducerea deficitului decât pe formarea guvernului. Totuși, o abatere de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare, deoarece instabilitatea politică ar putea fi tolerată doar până în primul trimestru al anului 2027.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că Bucureștiul nu își permite să încetinească ritmul consolidării fiscale. În ciuda turbulențelor, guvernul urmărește reducerea deficitului, după ce acesta s-a situat la 2,89% din PIB în primele opt luni, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. Obiectivul este ca deficitul pentru întregul an să ajungă la 6,2%, de la nivelul de peste 9% înregistrat în 2024.
Riscul financiar este evidențiat și de viceguvernatorul Cosmin Marinescu, care a avertizat asupra vitezei de acumulare a datoriei. Ritmul de creștere a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei, iar costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB. Această sumă depășește ținta de deficit pe care statul încearcă să o atingă, în condițiile în care necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB.
Contextul fiscal al României este guvernat de obligația de a readuce deficitul sub plafonul de 3% din PIB prevăzut de UE până în 2030. România a reușit să evite la limită o retrogradare la categoria non-investment grade din partea Fitch la sfârșitul lunii iulie. Cele trei mari agenții de rating au subliniat necesitatea adoptării unui buget pentru 2027 care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului.