Florin Cîțu a criticat explicațiile oferite de Ministerul Finanțelor privind evoluția deficitului bugetar al României, după ce datele Eurostat au indicat o creștere semnificativă a indicatorului. Conform datelor, deficitul trimestrial ajustat sezonier a crescut de la 5,5% din PIB în primul trimestru din 2026 la 9,2% în trimestrul al doilea. Fostul ministru susține că această deteriorare abruptă nu poate fi mascată prin schimbarea modului de calcul sau a numitorului utilizat în statistici.
Florin Cîțu a punctat că creșterea de 3,7 puncte procentuale înregistrată în trimestrul al doilea este mai mare decât orice altă creștere trimestrială din anul 2024. El a comparat și nivelul actual cu cel din aceeași perioadă a anului trecut, când indicatorul ajustat sezonier era de 7,7% din PIB, față de actualul de 9,2%. Fostul premier consideră că argumentul Ministerului Finanțelor privind deficitul cumulat de 3,4% nu infirmă realitatea deteriorării trimestriale.
Conflictul de interpretare provine din faptul că autoritățile folosesc indicatori calculați prin metode diferite pentru a răspunde criticilor. Florin Cîțu explică faptul că cifra de 9,2% reprezintă un singur trimestru, ajustat sezonier și raportat la PIB-ul respectiv, în timp ce 3,4% reprezintă deficitul cumulat în primele șase luni, raportat la PIB-ul anual. „Măsoară lucruri diferite! Nu se compară direct. Cifra de 3,4% nu infirmă deteriorarea arătată de Eurostat”, a subliniat fostul ministru.
O provocare majoră pentru Guvern rămâne respectarea țintei anuale de 6% din PIB conform normelor ESA. Pentru a atinge acest obiectiv, deficitul din a doua jumătate a anului ar trebui limitat la maximum 2,6% din PIB-ul anual, conform calculelor lui Florin Cîțu. Acesta avertizează că Guvernul trebuie să realizeze o corecție abruptă, inversând tendința ultimilor doi ani, când deficitul din semestrul al doilea a fost întotdeauna mai mare decât cel din primul semestru.
Ministerul Finanțelor a reacționat explicând că nivelul de 9,2% din PIB din trimestrul al doilea nu este o estimare pentru întregul an, ci reflectă concentrarea cheltuielilor pentru investiții și proiecte PNRR. Plățile pentru investiții au însumat 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea, față de 21,7 miliarde de lei în primul trimestru. Instituția a menționat că datele trimestriale pentru 2026 sunt provizorii și că deficitul semestral de 3,4% este în scădere față de anii anteriori.
Datele Eurostat publicate la 21 octombrie arată că România a înregistrat în trimestrul II 2026 cel mai mare deficit guvernamental trimestrial ajustat sezonier din Uniunea Europeană, cu un nivel de 9,2% din PIB. Această cifră este semnificativ mai mare decât media de 3,5% raportată la nivelul întregii Uniuni Europene. Situația apare într-un context în care autoritățile europene monitorizează strict disciplinele bugetare pentru a asigura stabilitatea economică în regiune.