Fostul premier și ministru de Finanțe, Florin Cîțu, a lansat o serie de avertismente privind starea actuală a economiei românești. Acesta susține că nivelul ridicat al inflației oferă un avantaj nejustificat Guvernului, deoarece influențează direct modul în care sunt calculate indicatorii macroeconomici. Conform afirmațiilor sale, inflația este în prezent mai mare decât valorile estimate inițial, ceea ce modifică percepția asupra sănătății financiare a statului.
Florin Cîțu explică faptul că un PIB nominal mai mare, alimentat de inflație, are un efect direct asupra indicatorilor de datorie. Prin această creștere artificială a valorii nominale, deficitul bugetar și datoria publică par mai mici atunci când sunt exprimate ca procent din PIB. Fostul ministru susține că acest fenomen funcționează ca un mecanism prin care inflația ascunde eșecul fiscal al autorităților, în condiții de creștere economică reală scăzută.
Situația prognozelor economice este una tensionată, în condițiile în care Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus estimările. În timp ce bugetul pentru anul 2026 a fost construit pe o bază de creștere reală de 1%, CNP a ajustat prognoza la doar 0,1%. Florin Cîțu subliniază că singura instituție care mai anticipează o creștere este CNP, însă aceasta a majorat simultan valoarea PIB-ului nominal, confirmând impactul inflației asupra cifrelor.
În ceea ce privește politica monetară, fostul premier avertizează că BNR ar putea fi forțată să înăsprească măsurile. Creșterea dobânzilor la nivel global și presiunile de pe piața monetară internă ar putea obliga banca centrală la o majorare a dobânzii, nu la o reducere. Florin Cîțu consideră că BNR nu a acționat la momentul oportun, iar această întârziere va avea consecințe într-o economie care se află deja în etapa de recesiune.
Florin Cîțu a abordat și tema cursului de schimb, criticând modul în care este prezentată deprecierea leului. Acesta afirmă că BNR a intervenit în trecut prin cumpărarea de valută pentru a împiedica o apreciere prea puternică a monedei naționale. Fără aceste intervenții constante de la banca centrală, cursul euro ar fi putut fi semnificativ mai mic, ajungând probabil sub pragul de 3 lei.
Monitorizarea indicatorilor precum inflația și cursul de schimb este esențială pentru stabilitatea economică, având un impact direct asupra costului vieții. În România, deciziile privind politicile monetare ale BNR și cele fiscale ale Guvernului influențează direct capacitatea de finanțare a statului și puterea de cumpărare a cetățenilor, într-un context de fluctuații ale piețelor internaționale.