Agenția S&P Global Ratings urmează să revină asupra ratingului suveran al României în data de 2 octombrie. Această evaluare vine după ce, pe 15 mai 2026, agenția a confirmat calificativele BBB-/A-3, care reprezintă ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, menținând totodată perspectiva negativă. Decizia de octombrie este considerată un test de credibilitate pentru capacitatea României de a-și finanța dezvoltarea fără a destabiliza finanțele publice.
Situația actuală a ratingului este marcată de avertismente din partea mai multor agenții internaționale de evaluare. La 31 iulie 2026, Fitch a reconfirmat ratingul BBB-, cu perspectivă negativă, iar pe 7 august 2026, Moody’s a păstrat calificativul Baa3 și perspectiva negativă. Deși România a trecut peste perioada verii fără o retrogradare, cele trei mari agenții mențin țara pe ultima treaptă investment grade, într-un context în care vulnerabilitățile fiscale, externe și politice se suprapun.
Analiza indică faptul că ratingul este susținut de apartenența la Uniunea Europeană, însă este limitat de deficitul bugetar, de contul curent mare, de creșterea datoriei publice și externe, de inflația ridicată și de fragmentarea politică. Perspectiva negativă menționată de experți reflectă deteriorarea finanțelor publice și riscurile legate de continuarea consolidării fiscale. O eventuală retrogradare ar crește primele de risc pentru stat, bănci și companii, făcând refinanțarea mult mai costisitoare.
Datele BNR publicate pe 15 septembrie arată o scădere semnificativă a investițiilor străine directe. În perioada ianuarie-iulie 2026, investițiile directe ale nerezidenților au însumat 1,127 miliarde euro, comparativ cu 4,915 miliarde euro în intervalul similar din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 77%. Această moderare a fluxurilor nete amplifică o vulnerabilitate externă deja cunoscută, în condițiile în care deficitul de cont curent a crescut la 16,290 miliarde euro în primele șapte luni din 2026.
Fitch estimează că deficitul bugetar al României va coborî de la 9,3% în 2024 la 5,9% din PIB în 2026, rămânând însă printre cele mai ridicate din categoria statelor evaluate cu BBB. Agenția proiectează o datorie publică de 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% la sfârșitul anului 2025. Pentru stabilizarea datoriei, se estimează că va fi necesară o ajustare fiscală suplimentară de aproximativ 1,5% din PIB, o cerință pe termen mediu care nu trebuie realizată integral în 2027.
Contextul economic actual este marcat de presiuni asupra fondurilor europene, în condiții în care Parchetul European investighează fraude de 6 miliarde de euro comise cu bani europeni în România. Aceste anchete vizează achiziții militare și fonduri alocate prin PNRR. Această situație complică gestionarea resurselor necesare pentru dezvoltare, într-un moment în care capacitatea de a atrage capital privat este esențială pentru reducerea dependenței de împrumuturi externe.