Economiștii de la firma de consultanță Frames propun implementarea unui moratoriu fiscal prin lege, care să asigure o perioadă de 3 până la 5 ani fără majorări de taxe și impozite. Această măsură este considerată esențială pentru a oferi stabilitate companiilor și pentru a recâștiga încrederea investitorilor în contextul pregătirii bugetului pentru anul 2027. Experții recomandă, de asemenea, înființarea unui consiliu consultativ economic pe lângă premier, format din reprezentanți ai marilor contribuabili și ai IMM-urilor.
Situația economică actuală este marcată de o scădere drastică a investițiilor străine directe, care au înregistrat un recul de 82% în primul semestru al anului 2026. Fluxul net al acestor investiții a coborât la 669 de milioane de euro, comparativ cu 3,72 miliarde de euro în perioada similară a anului precedent. Mai mult, în trimestrul al doilea din 2026, fluxul net a ajuns la un nivel negativ de 521 de milioane de euro, fiind cel mai slab rezultat trimestrial din 2013.
Instabilitatea fiscală este evidențiată prin modificările frecvente ale regimurilor de impozitare, precum cazul impozitului pe dividende care s-a triplat în patru ani. Cota de impozitare a urcat de la 5% în 2022 la 8% în 2023, apoi la 10% în 2025 și la 16% în 2026. Totodată, regimul microîntreprinderilor a fost modificat repetat, cu o reducere a plafonului de venituri de la un milion de euro la doar 100.000 de euro, afectând predictibilitatea planurilor de afaceri.
Efectele măsurilor fiscale sunt vizibile și în sectoare specifice, precum industria jocurilor de noroc, unde numărul de aparate autorizate a scăzut cu aproximativ 88%. În perioada februarie-mai 2026 au fost autorizate 2.337 de aparate, față de aproape 19.000 în 2025, ceea ce a dus la o scădere a încasărilor din taxe de la 485 de milioane de lei la 300 de milioane de lei. Similar, piața imobiliară suferă din cauza creșterii TVA-ului pentru locuințele noi de la 9% la 21%.
Un alt exemplu critic este impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut sub numele de „taxa pe stâlp”, care a fost reintrodus în 2025 după ce fusese eliminat în 2017. Această taxă afectează investițiile în infrastructura energetică, telecomunicații, turbine eoliene și parcuri fotovoltaice. Adrian Negrescu, managerul Frames, susține că incertitudinea privind regimul fiscal aplicabil unor proiecte pe termen lung de 10-20 de ani este mai descurajantă pentru investitori decât costul propriu-zis al taxei.
Pregătirea bugetului de stat reprezintă un moment de pivot pentru deciziile economice ale Guvernului. În România, procesul de stabilire a cadrelor fiscale influențează direct capacitatea de finanțare a investițiilor și controlul deficitului bugetar. O abordare predictibilă ar putea ajuta la identificarea unor noi surse de creștere economică, evitând în același timp situațiile în care taxarea unor piețe deja în scădere duce la reducerea veniturilor bugetare.