Analiza datelor financiare indică faptul că mecanismul de alocare a capitalului în România a deviat de la principiile unei economii de piață. Statul român se împrumută cu o dobândă de aproximativ 7%, un nivel care atrage capitalul în lei și orientează investițiile către sectorul public. Această dinamică face ca prețul capitalului să fie dominat de necesitatea de finanțare a statului, nu de cererea reală a firmelor sau a populației.
Cheltuielile cu dobânzile bugetului general consolidat au atins 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026. Această sumă depășește totalul dobânzilor de 50,50 miliarde de lei plătite în întreg anul 2025. În acest interval, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,8%, în timp ce PIB-ul nominal a crescut cu aproximativ 6,5%. Această evoluție arată că costurile cu dobânzile cresc de patru ori mai repede decât economia națională.
Sectorul bancar prezintă o concentrare mare de creanțe asupra statului, acestea reprezentând 27,6% din activele băncilor din România. Această cifră este de aproape trei ori mai mare decât media europeană de 9,7%. În același timp, creditul oferit companiilor neguvernamentale este de doar 22% din PIB, comparativ cu o medie de 66% în Uniunea Europeană. Băncile dețin în primul trimestru din 2026 titluri de stat în valoare de circa 230 miliarde lei.
Investițiile publice sunt puternic dependente de resursele externe, deoarece 65,6% din plătile pentru proiecte din primele nouă luni au fost finanțate prin fonduri europene și PNRR. Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au ajuns la 48,95 miliarde lei, o creștere de 39,8% față de anul 2025. Ministerul Finanțelor explică scăderea investițiilor din fonduri naționale prin plățile excepționale făcute la începutul anului 2025 pentru obligații restante și pentru apărare.
Participanții la Pilonul II se află într-o poziție de creditori ai statului, deținând titluri de stat în lei de aproximativ 129,7 miliarde lei. Acești participanți sunt, în același timp, contribuabili care plătesc dobânzile pe care ulterior le încasează. Estimările indică faptul că fondurile de pensii au dreptul la dobânzi de circa 6,6 miliarde lei pentru primele nouă luni ale anului, reprezentând aproximativ 13% din dobânzile bugetului general consolidat.
În contextul înrăutățirii condițiilor de finanțare de pe piețele externe prin eurobonduri, statul român a optat pentru împrumuturi bilaterale directe de la bănci externe și interne. Această strategie de finanțare are loc într-un moment în care datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la sfârșită anului 2025. Ministerul Finanțelor menține însă ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul curent.