În cursul anului 2025, România a înregistrat un deficit comercial masiv față de China, valoarea importurilor de bunuri de origine chineză atingând 9,1 miliarde de euro. În același interval, exporturile românești către această țară au fost de doar 715 milioane euro, ceea ce înseamnă că pentru fiecare euro obținut din vânzări, economia țării a cheltuit aproape 13 euro pe importuri. Acest dezechilibru de 8,4 miliarde de euro reprezintă aproximativ un sfert din întregul deficit comercial al României.
Structura importurilor este dominată de produse tehnologice și industriale, de care depind atât consumatorii, cât și sectorul de investiții local. Cele mai mari categorii de mărfuri au fost echipamentele electrice, cu o valoare de 1,87 miliarde euro, urmate de mașini și utilaje, de 1,6 miliarde euro, și calculatoare, care însumează 1,57 miliarde euro. Aceste trei categorii reprezintă împreună 55% din totalul importurilor chinezești, incluzând și alte produse precum materiale plastice, produse chimice sau autovehicule.
Autoritățile au introdus o taxă logistică de 25 de lei pentru coletele extracomunitare sub valoarea de 150 de euro, aplicată în ianuarie aproximativ 1,95 milioane de colete. Deși această măsură vizează platforme precum Temu, Shein sau AliExpress, impactul asupra balanței comerciale este limitat, deoarece majoritatea importurilor sunt componente industriale esențiale. În ianuarie, taxa a generat încasări de 48,9 milioane de lei, însă volumul importurilor de echipamente electrice și utilaje rămâne neafectat de aceste taxe aplicate produselor de consum.
Situația este similară cu cea a partenerilor europeni, unde deficitul comercial față de China a crescut semnificativ. În prima jumătate a anului 2026, importurile europene din China au ajuns la 154 de miliarde de euro, iar deficitul trimestrial a urcat la 103 miliarde de euro. În acest context, producătorii chinezi au crescut prezența pe piața europeană prin livrări masive de baterii, mașini și echipamente electrice, o tendință care afectează și echilibrul comercial al României.
Dependența de produsele chinezești este strâns legată de necesitatea de a asigura componente pentru tranziția energetică și industria digitală. Importurile de panouri fotovoltaice, invertoare și componente electronice sunt vitale pentru investițiile în fabrici și dezvoltarea capacității de producție locală. Reducerea bruscă a acestor fluxuri ar putea crește costurile investițiilor, deoarece multe dintre aceste tehnologii nu sunt produse în interiorul țării sau al Uniunii Europene.
La nivel european, Comisia Europeană monitorizează barierele comerciale și creșterea exporturilor chinezești, în timp ce Maroš Šefčovič a subliniat importanța controlului asupra materiilor prime critice. Dependența de lanțurile de aprovizionare chinezești rămâne o problemă de strategie economică, având în vedere rolul Beijingului în sectorul tehnologic și de energie. Reechilibrarea acestor relații comerciale va necesita investiții pe termen lung și o capacitate de a dezvolta tehnologii proprii.
Contextul economic global este marcat de o volatilitate ridicată, afectând stabilitatea aprovizionării în diverse sectoare. În timp ce unele piețe se confruntă cu schimbări în fluxurile de mărfuri, alte sectoare rămân vulnerabile la riscurile geopolitice. De exemplu, în contextul actual, există o atenție sporită asupra securității navelor și a stabilității piețelor de energie, aspecte care influențează direct costurile de producție și transport la nivel global.