Deficitul bugetar, dependența de finanțarea externă și instabilitatea politică și instituțională reprezintă principalele vulnerabilități ale economiei României. Aceste aspecte sunt identificate de Valentin Tătaru, economist-șef al ING România, ca fiind elemente care pot pune presiune pe stabilitatea financiară a țării. Expertul subliniază că piețele financiare au tendința de a ignora anumite probleme economice pentru perioade lungi de timp, însă pot decide să își schimbe poziția brusc.
Conform analizei oferite de Valentin Tătaru în cadrul emisiunii ZF Live, deficitul bugetar rămâne o problemă majoră care necesită atenție constantă. Economistul menționează că, deși unii observatori par să considere această problemă rezolvată, ținta de deficit de 6% rămâne un punct de referință critic. Într-un ritm actual de dezvoltare, datoria publică și cheltuielile cu dobânzile continuă să crească, în special din cauza noilor niveluri de dobânzi aplicate pe piață.
O altă preocupare majoră vizează expunerea României la fluxuri de finanțare externe, care sunt caracterizate de o volatilitate ridicată. Valentin Tătaru explică faptul că această dependență de capitalul străin expune economia la schimbările de sentiment de pe piețele financiare internaționale. În momentul în care investitorii decid să își retragă sprijinul, România trebuie să fie pregătită pentru a nu fi descoperită în fața unor crize de lichiditate.
Pe lângă problemele de ordin financiar, instabilitatea politică și cea instituțională au devenit vulnerabilități menționate explicit și de către agențiile de rating. Aceste riscuri se suprapun peste deficitele gemene, complicând tabloul economic general al țării. Economistul-șef al ING România susține că nu ar trebui nici măcar contemplată posibilitatea unei relaxări fiscale în perioada următoare, având în vedere presiunea exercitată de creșterea costurilor cu serviciul datoriei publice.
Situația economică este marcată de o prudență sporită, în contextul în care perspectivele pentru economia României sunt descrise ca fiind rezervate sau chiar negative. Această evoluție ar putea duce către un scenariu de stagflație, un fenomen economic caracterizat prin stagnarea creșterii economice combinată cu o creștere a prețurilor. Această perspectivă adaugă un strat suplimentar de incertitudine asupra stabilității macroeconomice pe termen mediu.
Contextul economic global și regional impune o gestionare riguroasă a bugetului pentru a evita amplificarea riscurilor de finanțare. Menținerea unui deficit sub control este esențială pentru a asigura capacitatea de absorbție a șocurilor externe și pentru a menține încrederea investitorilor pe piețele de capital. Gestionarea corectă a datoriei publice rămâne un pilon fundamental pentru evitarea unei crize de finanțare externă.