Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat necesitatea unui parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară pentru România. Această declarație a fost făcută la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, al doilea studiu din cadrul proiectului Economic@BNR. Marinescu a avertizat că, deși rezervele valutare sunt solide, acestea nu pot înlocui necesitatea de a ajusta dezechilibrele economice actuale.
Un punct critic ridicat de viceguvernator este viteza cu care România își acumulează datoria publică. Ritmul de creștere a datoriei în ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât cel din perioada pre-pandemie. Această evoluție are consecințe imediate asupra bugetului, deoarece cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, o cifră care depășește deficitul la care țimim.
Consolidarea fiscală trebuie să fie realizată fără a afecta durabil creșterea economică, prin îmbunătățirea calității investițiilor și a cheltuielilor publice. Cosmin Marinescu a menționat că fondurile europene trebuie să susțină o creștere robustă, după perioade de dinamici subunitare. El a recomandat prioritizarea domeniilor care susțin reziliența pe termen lung, precum sănătatea, educația și apărarea, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată.
În ceea ce privește sectorul public și cel privat, viceguvernatorul a semnalat probleme de disciplină financiară. Companiile de stat depind prea mult de bugetul public, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru finanțele țării. În sectorul privat, problemele includ subcapitalizarea, existența unor firme active fără salariați și o disciplină slabă a plăților, factori care afectează accesul la finanțare.
Sistemul bancar prezintă un paradox, deoarece România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești sunt cele mai îndatorate. De asemenea, necesarul brut de finanțare al țării a depășit pragul de 10% din PIB, ieșind din zona optimă a indicatorilor de risc. Marinescu a insistat că sustenabilitatea nu poate fi obținută fără reforme care să includă și echitatea socială.
Situația politică actuală reprezintă un alt factor de risc pentru stabilitatea economică. Deși agențiile de rating au recunoscut anumite progrese în consolidarea bugetară, prelungirea crizei politice tinde să devină tot mai problematică. Revenirea la normalitate în guvernare este considerată esențială pentru încrederea mediului de investiții și a antreprenorilor, atât la nivel intern, cât și extern.