Consiliul Fiscal subliniază necesitatea unei corecții bugetare de amploare pentru a stabiliza economia românească într-un context internațional tot mai dificil. Raportul privind anul 2025 evidențiază faptul că România traversează o perioadă de ajustare necesară, după ce a trăit mult peste posibilitățile reale ale bugetului. Această situație este agravată de instabilitatea politică internă, care complică procesul de consolidare fiscală și pune sub semnul întrebării capacitatea instituțională de a implementa reformele necesare.
Situația financiară a țării a fost marcată de un sindrom de deficite gemene, reprezentat de un deficit bugetar și unul de cont curent foarte mari. În anul 2024, deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB, iar în 2025 acesta a scăzut la 7,9% din PIB, având o prognoză de aproximativ 6% pentru anul 2026. Reducerea acestor valori a fost realizată prin măsuri precum înghețarea salariilor și pensiilor, alături de creșterea taxelor, în special a TVA-ului și a accizelor, pentru a evita tăieri drastice de cheltuieli.
Deși agențiile de rating Fitch și Moody’s au menținut ratingul suveran al României datorită progresului în reducerea deficitului, instabilitatea politică rămâne un factor de risc. Căderea guvernului Bolojan în mai 2026, ca urmare a unei moțiuni de cenzură, a declanșat o criză politică prelungată care afectează perspectiva de consolidare. Această fragilitate politică este privită cu atenție de agențiile de rating, deoarece influențează credibilitatea întregului proces de ajustare economică a statului.
Corecția bugetară impune un cost social și economic, afectând puterea de cumpărare a cetățenilor și mediul de afaceri. În 2024, creșterea economică a fost de doar 0,9% din PIB, iar în 2025 aceasta a scăzut la 0,7% din PIB, reflectând impactul măsurilor de ajustare. Pentru anul 2026, deși fondurile europene vor sprijini economia, există riscul unei recesiuni ușoare, într-un context în care consumul este limitat de dimensiunea corecției bugetare aplicate.
O reformă critică menționată este cea a salarizării unitare, necesară pentru a corecta inechitățile și a asigura predictibilitatea veniturilor în sectorul bugetar. Implementarea acestei reforme este esențială pentru a evita salturile salariale care pun în pericol finanțele publice și pentru a susține ratingul suveran. Consiliul Fiscal recomandă ca proiectul de buget pentru anul 2027 să includă această reformă, evitând în același timp creșteri ale cheltuielilor care să depășească dinamica PIB-ului nominal.
În perspectiva anului 2030, obiectivul principal este atingerea unui deficit de 3% din PIB și a unui surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice. România se confruntă cu un nivel de venituri fiscale de aproximativ 29% din PIB, o cifră semnificativ sub media Uniunii Europene, care depășește 40% din PIB. Eficiența colectării veniturilor și combaterea evaziunii fiscale sunt piloni esențiali pentru a atinge aceste ținte de stabilitate financiară pe termen lung.