Consiliul Fiscal avertizează că România se confruntă cu un risc iminent de retrogradare a ratingului suveran dacă procesul de consolidare fiscală va fi blocat. Într-o opinie privind proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2026, publicată la 30 octombrie, instituția subliniază că un nou test de credibilitate este esențial pentru a evita o decizie negativă din partea agențiilor de rating. Criza politică majoră a generat o perioadă de incertitudine care a afectat direct economia națională.
Conform documentului semnat de președintele instituției, Daniel Dăianu, criza politică a alimentat aversiunea față de risc și a contribuit probabil la diminuarea investițiilor străine directe în economie. Această instabilitate a creat dificultăți și în procesul de emitere a obligaunilor României, îngreunând astfel asigurarea fluxurilor de lichidități necesare. Consiliul Fiscal a menționat că instalarea unui guvern cu atribuții depline a fost o măsură necesară pentru stabilizarea situației, evitând riscurile aduse de organizarea unor alegeri anticipate.
Evoluția economică este influențată și de un context internațional dificil, marcat de conflicte militare, creșterea prețurilor la energie și materii prime, precum și de politicile monetare ale Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale americane. Presiunile asupra leului au contribuit, de asemenea, la menținerea inflației la niveluri ridicate. În acest context, diverse evaluări indică faptul că evoluția PIB-ului real în anul 2026 ar putea oscila între o contracție de 0,5% și o perioadă de stagnare.
Analizând cifrele bugetare, Consiliul Fiscal notează că deficitul bugetar cash pentru primele nouă luni din 2026 a fost de 3,8% din PIB, o valoare mult mai mică decât cea de 5,35% din PIB înregistrată în perioada similară a anului trecut. Totuși, instituția recomandă prudență, precizând că această scădere trebuie interpretată și în raport cu eventualele întârzieri de plăți. Aceste întârzieri pot proveni din diverse surse, precum facturi pentru programul Anghel Saligny, rambursări de TVA sau obligații judecătorești.
Un risc major pentru execuția bugetară în 2026 este reprezentat de absorbția fondurilor europene și de necesitatea de a rambursa sumele incluse în proiecția bugetară. Bugetul pentru anul 2026 este construit pe ipoteza atragerii a aproximativ 8 miliarde de euro din PNRR, format din 6,5 miliarde de euro granturi și 1,5 miliarde de euro împrumuturi. Consiliul Fiscal consideră că succesul acestui proces depinde de încasarea sumelor aferente cererilor de plată 5 și 6, fiind esențial pentru respectarea țintei de deficit de 6,25% din PIB.
Monitorizarea execuției bugetare este o prioritate pentru Comisia Europeană și pentru agențiile de rating internaționale. Respectarea angajamentelor asumate de România în cadrul procedurii de deficit excesiv se face pe baza metodologiei europene ESA. Această metodologie de calcul este concepută astfel încât să nu fie influențată de eventualele amânări ale plăților efectuate de stat, deoarece cheltuielile sunt înregistrate pe baza angajamentelor, asigurând o imagine fidelă a situației financiare reale.