Economia română traversează o perioadă de instabilitate majoră, fiind descrisă de Jianu ca fiind deja într-un stadiu de colaps. Această situație critică impune intervenția imediată a autorităților pentru a evita deteriorarea suplimentară a indicatorilor macroeconomici. Jianu subliniază faptul că nu mai există posibilitatea de a amâna decizii economice decisive, deoarece contextul actual necesită soluții de relansare aplicate fără întârziere.
Conform declarațiilor făcute pentru Agerpres, singurul sector care a reușit să genereze valoare adăugată pentru PIB în perioada recentă a fost cel din construcții. În acest context, finalizarea programului PNRR reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea economică, deoarece nu există în prezent o alternativă clară sau un mecanism de înlocuire pentru resursele oferite de acest plan. Lipsa unui succesor pentru PNRR pune presiune pe capacitatea de creștere a țării.
Jianu consideră că Guvernul are o oportunitate de a restabili echilibrul economic dacă își regândește instrumentele de sprijin și dacă planifică bugetul pentru anul viitor într-un mod corect. Este esențial ca autoritățile să utilizeze eficient resursele disponibile și să pregătească un buget bine structurat. O planificare riguroasă a cheltuielilor este văzută ca un pas fundamental pentru a asigura stabilitatea financiară a statului în perioada următoare.
Un instrument de sprijere menționat este programul de micro-industrializare, evaluat ca fiind o inițiativă cu potențial de succes dacă este implementată corect. Prin facilitarea unor investiții de până la un milion de euro, România ar putea reduce deficitul comercial, însă Jianu avertizează că trebuie selectate cu atenție tipologiile de firme care beneficiază de aceste fonduri. Guvernul trebuie să vină cu măsuri clare pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii.
Relansarea economică depinde de capacitatea Guvernului de a oferi certitudini prin măsuri concrete de susținere a mediului de afaceri. Este necesar ca autoritățile să definească clar direcțiile de sprijere pentru sectorul privat, în special pentru companiile de dimensiuni reduse. Doar prin investiții controlate și prin direcționarea strategică a capitalului către sectoare productive se poate sperat la o ieșire din criza de valoare adăugată prin care trece economia.
Contextul utilizării fondurilor europene este unul delicat, având în vedere riscurile legate de neîncasarea sumelor prevăzute în cadrul PNRR. Dacă aceste fonduri nu sunt utilizate conform planificării, impactul asupra deficitului bugetar va fi semnificativ, afectând capacitatea de finanțare a statului. Această problemă de neîncasare a banilor adaugă o presiune suplimentară asupra gestionării bugetului național și a stabilității economice pe termen lung.