România are nevoie de o strategie clară pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul de 3% din PIB până în anul 2030. Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a subliniat că atingerea acestui obiectiv depinde de un acord între forțele politice responsabile. Acesta ar trebui să asigure continuitatea măsurilor fiscale, indiferent de schimbările de la guvern, pentru a oferi stabilitate și predictibilitate procesului de corectare a dezechilibrelor economice naționale.
Un punct central al propunerii vizează crearea unui pact politic pentru a scoate anumite teme din jocul electoral. Valentin Lazea susține că corelarea creșterilor de salarii și pensii cu evoluția PIB-ului nominal trebuie să fie protejată de disputele politice. De asemenea, îmbunătățirea colectării TVA și a impozitului pe profit trebuie să devină o prioritate constantă, astfel încât măsurile de combatere a evaziunii fiscale să nu fie atacate de fiecare dată când sunt implementate.
În ceea ce privește cheltuielile, economistul-șef al BNR propune ca majorarea anvelopei salariale din sectorul public să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal. În același timp, evoluția pensiilor trebuie să fie limitată astfel încât să nu depășească ritmul de creștere al salariilor. Respectarea acestor raportate este considerată esențială pentru limitarea cheltuielilor bugetare și pentru evitarea acumulării unor noi dezechilibre care ar putea complica situația financiară a țării.
Situația actuală a deficitului, situat la aproximativ 6% din PIB, implică o dependență mare de împrumuturi pentru finanțarea cheltuielilor publice. În prezent, circa un leu din șapte cheltuiți de stat provine din bani împrumutați, însă ținta de 3% ar reduce această pondere la jumătate. Obiectivul final este ca statul să finanțeze prin împrumuturi doar aproximativ un leu din fiecare 14 lei cheltuiți, asigurând o gestionare mult mai sustenabilă.
O altă direcție majoră vizează creșterea veniturilor prin combaterea evaziunii fiscale și prin reforma ANAF. România pierde anual aproximativ 3% din PIB din TVA neîncasat și încă 1% din PIB din impozitul pe profit neîncasat. Reducerea acestor pierderi ar putea diminua deficitul cu două puncte procentuale, însă Valentin Lazea avertizează că aceste venituri suplimentare nu pot fi incluse în buget cu aceeași certitudine ca alte surse, din cauza dificultăților de colectare.
România se confruntă cu presiuni semnificante asupra bugetului, având în vedere că țara se află în procedura de deficit excesiv. Această stare de fapt are un impact direct asupra capacității de finanțare a statului și asupra stabilității economice pe termen lung. Până în 2030, vor fi împliniți 11 ani de la intrarea României în această procedură, ceea ce face ca respectarea limitelor de deficit să fie o prioritate critică pentru credibilitatea economică a țării.