România se confruntă cu un risc crescut de retrogradare la categoria „junk”, în contextul unei crize politice care amenință credibilitatea fiscală a țării. Malgorzata Krzywicka, analistă la Fitch Ratings, a avertizat că incertitudinea actuală pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a realiza ajustările economice necesare. Situația este critică, deoarece evenimentele politice recente pot afecta direct percepția investitorilor asupra stabilității economice a României.
În prezent, ratingul suveran al României este menținut la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, fiind ultimul nivel din categoria „investment grade”. Fitch urmează să publice o nouă evaluare a ratingului suveran în luna ianuarie 2027. Malgorzata Krzywicka a subliniat că capacitatea guvernului de a reduce deficitul bugetar și de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor sunt elemente esențiale pentru evaluarea bonității țării pe termen scurt.
Instabilitatea politică a fost accentuată de faptul că România deține un Executiv interimar de peste patru luni, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni. O eventuală eșuare a procesului de formare a unui guvern ar putea duce la alegeri anticipate, sporind riscurile pentru buget.
Analistul de la Fitch a menționat că pragul pentru menținerea ratingului crește în fiecare săptămână de criză. Malgorzata Krzywicka a observat că ceea ce trebuia să fie o remaniere de scurtă durată s-a prelungit dincolo de vară, fără o soluție la jumătatea lunii septembrie. România are nevoie de o corecție suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a stabiliza creșterea datoriei publice pe termen mediu.
Fitch estimează în prezent deficitul bugetar al României pentru anul 2026 la 5,9% din PIB, o cifră sub ținta de 6,2% stabilită de guvern. Îmbunătățirea colectării impozitelor este considerată o metodă-cheie, deoarece marja de manevră este limitată pe partea de cheltuieli. Malgorzata Krzywicka a respins ideea că o creștere economică mai robustă ar putea înlocui necesitatea consolidării fiscale, considerând câștigurile economice drept fiind marginale.
Contextul actual este marcat de o perioadă de incertitudine politică, în care procesul de formare a unui nou guvern pare să întâmpine dificultăți majore. În timp ce deciziile politice de la București sunt în suspens, indicatorii economici precum deficitul bugetar rămân sub monitorizare strictă de către agențiile de rating, care urmăresc stabilitatea fiscală a țării în raport cu standardele europene.