Pachetul de măsuri fiscale adoptat în anul 2025 ar putea avea un impact negativ asupra ritmului de creștere economică a României în anul 2026, indică o analiză realizată de Erste Group Research. Conform simulărilor efectuate de bancă, nivelul PIB-ului real ar putea fi cu 1,3% mai mic în 2026 față de un scenariu în care aceste ajustări nu ar fi fost implementate. Pentru anul 2025, impactul estimat asupra creșterii economice este de aproximativ 0,3 puncte procentuale.
Efectul de consolidare bugetară este influențat de dimensiunea măsurilor, dar și de momentul în care acestea sunt aplicate. Analiza avertizează că România realizează ajustări fiscale într-un moment în care economia funcționează sub potențial. În aceste condiții, măsurile care reduc veniturile disponibile și consumul pot afecta activitatea economică mai sever decât în perioadele de creștere solidă. Pentru trimestrul al doilea din 2026, se estimează un decalaj negativ al PIB-ului față de potențial de 4,1%.
Cea mai mare parte a impactului negativ asupra creșterii este atribuită măsurilor care scad puterea de cumpărare a gospodăriilor. Printre acestea se numără majorarea TVA-ului și a accizelor, precum și înghețarea pensiilor, a beneficiilor sociale și a salariilor din sectorul public. În contrast, taxele aplicate dividendelor, băncilor și jocurilor de noroc au o contribuție mică la scăderea PIB-ului, având un multiplicator estimat la doar 0,1 în simularea băncii.
Calculul se bazează pe măsurile prezentate de Guvern în documentul din 30 iunie 2025, care au fost adoptate prin Legea 141/2025. Această lege a intrat în vigoare, în cea mai mare parte, începând cu data de 1 august 2025. Erste a ajustat estimările în funcție de ceea ce a fost implementat efectiv, luând în calcul și economiile bugetare obținute prin raportare la majorările de cheltuieli care erau planificate anterior de autorități.
Investițiile publice finanțate prin programe europene sunt considerate esențiale pentru capacitatea economică pe termen lung. Analiza indică faptul că fiecare leu de investiție generat prin aceste programe este asociat cu aproximativ 1,8 lei de investiții totale suplimentare după patru trimestre. Banca subliniază că proiectele productive, finanțate prin granturi, ar trebui protejate în procesul de consolidare bugetară pentru a nu pierde resursele europene disponibile.
Consolidarea fiscală reprezintă procesul prin care guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze datoria publică. În România, acest proces implică adesea ajustări ale taxelor sau ale cheltuielilor publice pentru a asigura echilibrul financiar al statului. Deciziile privind nivelul impozitelor și al transferurilor sociale sunt instrumente cheie care influențează direct consumul și, implicit, dinamica produsului intern brut.
Tags: economie, PIB, fiscalitate, Erste Group Research, consolidare bugetară