Măsurile de consolidare fiscală adoptate de România în anul 2025 ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra dinamicii economice a țării în anul următor. O analiză realizată de Erste Group Research indică faptul că pachetul de măsuri ar putea reduce rata creșterii economice cu aproximativ un punct procentual în 2026. Această scădere este rezultatul combinării majorărilor de taxe cu reducerile cheltuielilor publice într-un context economic specific.
Conform raportului „Romania Special Report: Time-varying fiscal multipliers”, impactul asupra PIB-ului real ar putea fi de aproximativ 0,3% în 2025 și de 1,3% în 2026 față de un scenariu fără aceste implementări. Analistii estimează că efectul negativ asupra creșterii economice va fi de 0,3 puncte procentuale în 2025 și de 1 punct procentual în 2026. Aceste cifre reprezintă un exercițiu ilustrativ pentru a înțelege modul în care politicile fiscale influențează economia.
Efectele negative sunt determinate în principal de deciziile care afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor. Printre principalele măsuri menționate se numără majorarea TVA-ului, creșterea accizelor și înghețarea pensiilor, a prestațiilor sociale și a salariilor din sectorul public. În contrast, taxele aplicate băncilor, dividendelor și jocurilor de noroc au o contribuție mult mai redusă la impactul economic total calculat de cercetătorii de la Erste.
O problemă centrală identificată în raport este faptul că economia României funcționează sub nivelul său potențial. Estimările arată că, în trimestrul al doilea din 2026, activitatea economică ar putea fi cu aproximativ 4,1% sub potențialul său real. Într-un astfel de context, impactul modificărilor fiscale asupra PIB-ului poate fi considerabil mai mare decât în perioadele de expansiune economică, deoarece economia nu are suficientă forță pentru a absorbi șocurile fiscale.
Echilibrul între reducerea deficitului și menținerea creșterii este esențial pentru stabilitatea financiară a țării. România se confruntă cu necesitatea de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, fiind supusă procedurii de deficit excesiv. Analiza sugerează că o consolidare fiscală atent etapizată este necesară pentru a proteja investițiile productive și pentru a evita deteriorarea ratingului suveran sau dificultățile de acces la fondurile europene.
România se află într-un context economic complex, fiind printre țările din Uniunea Europeană care înregistrează unele dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor la nivelul producției industriale, conform datelor furnizate de Eurostat. Această presiune asupra costurilor de producție adaugă o dificultate suplimentară gestionării politicii fiscale și a stabilității consumului intern.