Economia României nu înregistrează în acest an o creștere organică, ci una administrativă, susținută aproape exclusiv de investițiile publice finanțate prin PNRR, iar o ușoară recesiune în 2026 nu poate fi exclusă, avertizează Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii de business ZF Live.
„Motorul care a susținut economia a fost investiția publică finanțată de PNRR, și nu investițiile private, așa cum ar fi trebuit să fie într-un mod sustenabil. Consumul nu mai poate duce economia”, a spus Jakubowicz. În opinia sa, evoluția economiei în lunile următoare depinde de formarea unui guvern cu susținere majoritară, într-un context în care Banca Centrală Europeană a majorat dobânda de referință, iar costul de finanțare al statului rămâne ridicat.
Datele macroeconomice arată o încetinire semnificativă: în trimestrul al doilea, PIB-ul a stagnat, iar față de primul trimestru s-a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută. Pe primul semestru, declinul este de 0,7%, ceea ce relevă o contracție vizibilă a economiei. Jakubowicz a subliniat că, fără absorbția masivă de fonduri europene, datele ar fi putut fi și mai sumbre, având în vedere incertitudinea politică din această perioadă.
Un alt semnal de alarmă vine din sectorul comerțului: vânzările cu amănuntul au scăzut în luna iulie cu aproximativ 6% față de aceeași perioadă a anului trecut, acesta fiind cel mai slab rezultat din întreaga Uniune Europeană. Scăderea consumului, care fusese până recent principalul motor al creșterii economice, confirmă schimbarea de paradigmă semnalată de analist.
În aceste condiții, perspectivele pentru anul viitor rămân incerte. Jakubowicz nu exclude o ușoară recesiune în 2026, în funcție de evoluția climatului politic și de capacitatea viitorului guvern de a menține ritmul investițiilor publice. Costurile ridicate de finanțare și politica monetară restrictivă la nivel european pun presiune suplimentară pe o economie deja fragilizată.
Contextul economic general arată că, deși investițiile din PNRR au atenuat temporar efectele încetinirii, absența unei reveniri a investițiilor private și a consumului intern ridică semne de întrebare asupra sustenabilității creșterii pe termen mediu. România se confruntă, de asemenea, cu un deficit bugetar ridicat și cu presiuni inflaționiste care limitează marja de manevră a autorităților, în timp ce mediul de afaceri așteaptă clarificări privind direcția fiscală și politică a țării.