Amânarea rectificării bugetare ar putea genera pierderi pentru economia României cu sume cuprinse între 10 și 15 milioane de lei în fiecare zi. Această situație ar însemna o pierdere lunară de până la 450 de milioane de lei, din cauza plăților restante ale statului către companii și a cheltuielilor suplimentare cu dobânzi și penalități, conform unei analize publicate de compania de consultanță Frames.
Presiunea asupra bugetului este accentuată de cererile ministerelor pentru fonduri suplimentare, care au ajuns la aproape 60 de miliarde de lei, o sumă reprezentând aproximativ 3% din PIB. Adrian Negrescu, managerul Frames, a declarat că această sumă este exorbitantă și ireală, criticând faptul că ministerele au solicitat astfel de valori chiar la prima rectificare. În acest context, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat anterior că o primă ajustare pentru cheltuieli urgente ar urma să fie realizată până la sfârșitul lunii octombrie.
O parte majoră din costurile estimate provine din întârzierile plăților către firmele de construcții, care așteaptă aproximativ 15 miliarde de lei pentru lucrări publice. Din cauza lipsei banilor de la stat, constructorii sunt nevoiți să apeleze la credite bancare cu dobânzi de 9-10% pe an pentru a plăti salariile și furnizorii, ceea ce înseamnă un cost de finanțare de aproape 4 milioane de lei zilnic. Dacă aceste firme vor solicita penalități legale de întârziere, factura zilnică ar putea urca la 6 milioane de lei.
La aceste sume se adaugă costurile aferente altor restanțe, precum cele de 5 la 8 miliarde de lei pe care furnizorii de energie le au de recuperat din schemele de compensare. De asemenea, drepturile salariale ale magistraților, stabilite prin hotărâri definitive, reprezintă o restanță de aproape 13 miliarde de lei, generând aproximativ 4 milioane de lei zilnic doar din dobânzi legale. Casa Națională de Asigurări de Sănătate are, la rândul ei, nevoie de 6,4 miliarde de lei până la finalul anului pentru spitale și medicamente.
Riscurile financiare includ și creșterea costurilor de împrumut pentru stat pe piețele financiare, afectând încrederea investitorilor în vederea evaluărilor agențiilor de rating. O creștere de doar 0,5 puncte procentuale a dobânzilor la care se împrumută România ar însemna o suplimentare de 1,25 miliarde de lei pe an, adică aproximativ 3,5 milioane de lei pe zi. În paralel, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au ajuns la 50,6 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu o creștere de 11 miliarde de lei față de anul trecut.
Impactul acestor întârzieri se poate extinde și asupra serviciilor medicale, unde unitățile de primiri urgențe și serviciile de ambulanță riscă să întâmpine dificultăți dacă nu primesc fonduri suplimentare. În sectorul construcțiilor, managerii anticipează o scădere a activității, conform datelor INS, unde soldul conjunctural este de -16%. În esență, rectificarea întârziată nu reprezintă o economie, ci o datorie amânată cu dobândă care va reveni în final la bugetul statului.