Ajustarea fiscală în România trebuie să continue în anii următori pentru a atinge obiectivul de reducere a deficitului bugetar la 3% din PIB până în 2031. Totuși, spațiul disponibil pentru noi majorări de taxe este tot mai limitat, deoarece fiscalitatea crescută din ultimul an a pus presiune pe populație și pe companii. Economia resimte deja aceste efecte, având o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent, ceea ce impune căutarea unui echilibru între consolidarea bugetară și susținerea creșterii economice.
Noul guvern propune un mix de măsuri care să răspundă ambelor obiective, încercând să reducă presiunea asupra economiei în timp ce menține corecția bugetară. Printre direcțiile anunțate se numără eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, menținerea principiului cotei unice și lărgirea bazei de impozitare. De asemenea, se pune accent pe colectarea mai bună a TVA, rambursările mai rapide către companii, eficientizarea ANAF și un control mai strict asupra cheltuielilor publice, pentru a asigura o consolidare fiscală mai sustenabilă.
România a trecut printr-o perioadă de ajustare extrem de rapidă, realizând în doar douăsprezece luni o corecție de amploare. În urmă cu doi ani, țara a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, egal cu 9,3% din PIB, iar reducerea a venit în principal prin taxe. Măsurile au inclus creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11%, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și majorarea impozitelor locale pe proprietate.
Deși aceste măsuri au funcționat din punct de vedere bugetar, impactul asupra economiei a fost semnificativ. În primul an după majorarea TVA, între august 2025 și iulie 2026, încasările din această taxă au crescut cu 22,2%, iar deficitul a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025. Totuși, inflația a rămas o problemă, atingând un vârf de 10,85% în mai, iar în septembrie aceasta a urcat din nou la 6,61%, conform datelor INS.
Cea mai mare rezervă de venituri pentru stat nu provine din cote de impozitare mai mari, ci din recuperarea TVA-ului datorat și neîncasat. În 2023, România a înregistrat cel mai mare gap de conformare din Uniunea Europeană, pierdând 45,5 miliarde lei din cauza TVA-ului neîncasat. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică, raportarea SAF-T și sistemul e-Transport poate ajuta la vizibilitatea tranzacțiilor în timp real, oferind posibilitatea de a recupera venituri fără a crește povara fiscală asupra contribuabililor.
Evoluția deficitului bugetar rămâne un punct critic pentru stabilitatea financiară a țării. Comisia Europeană estimează că deficitul pentru acest an va fi de aproximativ 6,2% din PIB, ceea ce înseamnă că pentru a ajunge sub pragul de 3% până în 2031, este necesară o corecție de încă aproximativ trei puncte procentuale din PIB. Această etapă este considerată mai dificilă, deoarece taxele au fost deja majorate pe aproape toate fronturile disponibile.