Președintele Asociației energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, susține că noul Program de Guvernare trebuie să pună în centrul atenției capacitatea economiei de a transforma resursele în valoare. Acesta subliniază că discuțiile despre taxe, salarii sau pensii rămân incomplete fără o analiză a modului în care România utilizează materialele. Conform expertului, prosperitatea durabilă nu poate fi construită doar prin creșterea consumului sau prin cheltuieli masive, ci prin obținerea unei valori mai mari din resursele deja utilizate.
Datele furnizate de Eurostat pentru perioada 2000 – 2025 indică o stagnare a productivității resurselor în România, în condițiile în care media Uniunii Europene a înregistrat o creștere de aproximativ 50%. Indicatorul de productivitate a resurselor raportează PIB-ul real la consumul intern de materiale, incluzând materialele extrase intern, importurile și scăzând exporturile. Această lipsă de progres comparativ pune în evidență dificultatea economiei românești de a desprinde creșterea economică de volumul de materiale consumate.
Analiza transmisă Economedia arată o diferență majoră de performanță față de alte state europene, Polonia având o productivitate a resurselor de peste două ori și jumătate mai mare decât cea a României. În același interval de timp, Polonia a înregistrat o creștere de 90%, Bulgaria de 40%, în timp ce România a revenit practic la punctul de plecare din anul 2000. Dumitru Chisăliță consideră că Guvernul trebuie să identifice dacă creșterea actuală lasă în urmă tehnologii și competențe sau dacă necesită tot mai multe materiale.
Pentru a evita criza, președintele AEI propune ca Programul de Guvernare să identifice cauzele sărăciei și să prevadă măsuri concrete pentru creșterea eficienței. Guvernul ar trebui să combată risipa de resurse și să modernizeze tehnologiile, înlocuind subvențiile nesfârșite cu un management performant. În loc de tratarea efectelor prin ajutoare care produc o bunăstare pe termen scurt, autoritățile trebuie să se concentreze pe producția competitivă, care să genereze venituri și locuri de muncă sustenabile.
Dumitru Chisăliță solicită ca investițiile publice să fie judecate după rezultate, nu doar după suma cheltuită sau după absorbția fondurilor europene. Guvernul trebuie să analizeze dacă un program major reduce costurile de producție, economisește energie sau îmbunătățește transportul. În acest sens, sprijinul pentru industrie trebuie legat de modernizare și de reducerea pierderilor, pentru a nu finanța repetat aceleași vulnerabilități economice. Obiectivul final trebuie să fie creșterea valorii adăugate prin prelucrare, tehnologie și proiectare.
Indicatorul productivității resurselor este un instrument economic esențial care măsoară eficiența cu care o țară transformă inputurile materiale în produs final (PIB). În cadrul economiilor moderne, acest raport este critic pentru sustenabilitatea financiară, deoarece o productivitate scăzută indică o dependență excesivă de consumul de materii prime și o lipsă de procesare tehnologică de înaltă valoare.