La un an de la omorul comis de Emil Gânj asupra unei tinere de 23 de ani, familia victimei a fost mutată în siguranță. Tragedia, care a avut loc în Miheșu de Câmpie, județul Mureș, a lăsat în urmă o comunitate șocată și o familie care trăiește într-o stare continuă de teamă. Mama și fiul victimei au fost duși într-o casă de protecție, în timp ce surorile victimei au rămas în zonă.
Emil Gânj a fost condamnat de Tribunalul Mureș la închisoare pe viață pentru omor calificat, distrugere, profanare de cadavre, violare de domiciliu și încălcarea ordinului de protecție. Înainte de această sentință, acesta fusese condamnat la 15 ani de închisoare, însă a fost eliberat cu 5 ani mai devreme. În ciuda faptului că era dat în urmărire generală și încălcase un ordin de protecție în 2024, acesta a reușit să o ucidă pe fosta parteneră cu un topor și să incendieze trupul acesteia și locuința.
Recent, mormântul victimei a fost profanat exact în noaptea în care se împlinea un an de la crimă. La locul incidentului, crucea a fost legată cu un lanț de care atârna o pereche de șosete bărbătești, un gest care ar putea fi un ritual sau un mesaj transmis familiei. Șeful IPJ Mureș, chestor Constantin Mihalache, a confirmat că s-a inițiat un dosar penal pentru infracțiunea de profanare de morminte și că activitățile de investigație sunt în curs de desfășurare.
Autoritățile de poliție sunt sub presiune după ce criminalul a reușit să rămână în libertate în ciuda riscurilor evidente. Chestorul general Benone Matei a dispus declanșarea cercetării prealabile față de 14 polițiști, dintre care 6 dețin funcții de conducere și 5 sunt agenți. Această măsură vine după ce cazul a fost considerat un eșec al instituțiilor statului, în condițiile în care resursele au fost mobilizate pentru vânarea criminalului abia după ce tragedia s-a produs.
Problema siguranței femeilor este agravată de lipsa unui instrument de evaluare a riscului, prevăzut de legea femicidului. Deși acest instrument ar trebui să semnaleze pericolul pentru organele judiciare, Ministerul Justiției se află într-un impas privind inițierea proiectului de act normativ. Procurorul general al României, Cristian Chiriac, a menționat că se caută soluții pentru elaborarea unui instrument de analiză a riscului mai eficient, recunoscând existența unei probleme reale de implementare.
Cazul Emil Gânj subliniază necesitatea unor măsuri legislative concrete pentru protecția victimelor de violență domestică. În prezent, lipsa unui mecanism de monitorizare a pericolului și a întârzierea reacțiilor instituționale transformă astfel de evenimente în tragedii care pot fi evitate prin evaluări riguroase ale riscului de către autorități.