Lucrările la loturile 2 (Boița – Cornetu) și 3 (Cornetu – Tigveni) de pe Autostrada Sibiu – Pitești vor suferi întârzieri, a anunțat ministrul Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa. Cauza principală a acestui fenomen este lipsa acordului de mediu revizuit din partea autorităților competente. Ministrul nu a oferit însă un termen estimativ pentru obținerea acestui document esențial, dar a confirmat că situația afectează direct ritmul de execuție pe cele două tronsoane dificile ale drumului de mare viteză.
În prezent, activitatea pe aceste două loturi este limitată la doar 45% din capacitatea șantierului, din cauza blocajului administrativ de la Ministerul Mediului. Ștefan Ovidiu Popa a declarat că a luat legătura cu noul ministru, Natalia Intotero, pentru a soluționa problema. O întâlnire între cele două ministere, împreună cu echipele tehnice, a fost stabilită pentru miercuri, la sediul Ministerului Transporturilor, cu scopul de a debloca procesul de revizuire a acordului de mediu.
Din cauza acestor dificultăți, ministrul a precizat că nu poate garanta respectarea termenului inițial de finalizare a întregii Autostrăzi Sibiu – Pitești (A1), care este stabilit pentru luna decembrie a anului 2028. Ștefan Ovidiu Popa a subliniat că, deși nu poate avansa o dată exactă pentru finalizarea lucrărilor pe loturile 2 și 3, va face tot posibilul împreună cu Natalia Intotero pentru a accelera execuția. El a cerut ca lucrările să meargă în sistem alert după rezolvarea blocajului.
În cadrul aceleiași vizite pe șantier, ministrul a inspectat secțiunea 4 (Curtea de Argeș – Tigveni), alături de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Acest tronson de 9,86 kilometri are un stadiu fizic de execuție de 99,22% și urmează să fie deschis circulației luna viitoare, după finalizarea testelor de siguranță. Pe acest segment se află și tunelul Momaia, care are o lungime de 1,35 kilometri și este dotat cu aproximativ 2.500 de sisteme de siguranță, inclusiv camere și senzori.
Proiectul autostrăzii Sibiu – Pitești reprezintă o componentă critică a infrastructurii de transport din România, fiind necesară pentru conectarea regiunilor din nordul și sudul țării. În contextul în care experții au semnalat că economia României a crescut mai rapid decât infrastructura sa, recuperarea acestui decalaj prin finalizarea drumurilor de mare viteză este considerată esențială pentru dezvoltarea economică a întregii țări.
Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului încearcă acum să coordoneze eforturile pentru a minimiza impactul asupra calendarului de lucrări. Întâlnirea de miercuri va implica și specialiștii tehnici din ambele instituții, pentru a stabili toate detaliile necesare deblocării situației. Obiectivul principal rămâne menținerea ritmului de lucru pe celelalte tronsoane care nu sunt afectate de lipsa documentației de mediu.