Iernile din România urmează să devină din ce în ce mai blânde, conform avertismentului oferit de meteorologul de la ANM, Raul Ilea. Schimbările climatice actuale indică o tendință de creștere a temperaturilor, ceea ce înseamnă că perioadele de ger extrem nu vor mai fi la fel de frecvente ca în anii trecuți. Acest fenomen modifică radical modul în care se desfășoară activitățile de iarnă în țară.
Lipsa unui strat de zăpadă consistent reprezintă principala problemă pentru zonele cu altitudini mici. Raul Ilea a subliniat că climatologia actuală sugerează un risc real ca sporturile de iarnă să nu mai poată fi practicate în aceste zone din cauza topirii rapide a zăpezii. Fără temperaturi care să permită menținerea stratului, pârtiile de schi de la altitudini joase vor deveni tot mai dificil de exploatat.
Utilizarea zăpezii artificiale poate reprezenta o soluție pentru menținerea pârtiilor, însă aceasta vine cu provocări economice. Pentru ca acest proces să fie eficient, temperaturile trebuie să coboare sub pragul de -10 grade în nopțile și diminețile respective. Totuși, producerea zăpezii artificiale necesită un consum ridicat de apă și energie, ceea ce va crește semnificativ costurile de funcționare ale stațiunilor de schi.
În ceea ce privește prognoza pentru București, meteorologii precizează că este imposibil de anticipat dacă va ninge de Crăciun. Raul Ilea a explicat faptul că ninsoarea depinde de variații de temperatură și precipitații care nu pot fi prezise cu luni înainte. În general, precizia prognozelor locale este garantată doar până la cinci zile înainte de eveniment, în timp ce incertitudinea crește semnificativ după acest interval.
Pe plan internațional, criza zăpezii afectează deja întregul continent, transformând stațiunile de la joasă altitudine în locuri abandonate. Un exemplu relevant este stațiunea Céüze 2000 din Alpii francezi, care a fost închisă în 2018 după 85 de ani de activitate. Aceasta a devenit o stațiune fantomă din cauza lipsei turiștilor și a costurilor ridicate, pe fondul apariției tot mai rare a zăpezii naturale.
Fenomenul de încălzire globală afectează structura sezonelor de iarnă la nivelul întregii Europei, forțând turiștii să se orienteze spre zone de mare altitudine. În Alpi, experții recomandă domeniile de schi care depășesc pragul de 2.000–2.500 de metri pentru a asigura condiții optime. Această schimbare de paradigmă obligă atât operatorii de pârtie, cât și turiștii să își adapteze planurile de vacanță în funcție de noile realități climatice.