România trece la ora de iarnă în noaptea aceasta, moment în care ceasurile se vor da înapoi cu o oră. Deși această modificare oferă, teoretic, o oră suplimentară de somn, procesul de adaptare a organismului la noul program nu este întotdeauna imediat. Schimbarea ritmului biologic poate influența direct calitatea somnului, starea de spirit și capacitatea de concentrare a persoanelor, efectele putând fi resimțite chiar și în zilele următoare modificării.
Profesorul de psihologie și metabolism de la Universitatea Bradford, Gisela Helfer, explică faptul că organismul uman este controlat de un ceas biologic intern, cunoscut sub numele de ritm circadian. Acest ritm, care durează aproximativ 24 de ore, reglează funcțiile fiziologice de bază, precum momentul în care simțim foame sau oboseală. În primele zile după schimbarea orei, mulți oameni pot prezenta simptome precum iritabilitate, somn redus, oboseală în timpul zilei și o scădere a funcției imunitare.
Impactul asupra siguranței și sănătății este semnificativ, existând o creștere a incidentelor grave în primele săptămâni de la această tranziție. Conform expertei Gisela Helfer, se înregistrează o creștere cu 6% a accidentelor auto mortale în săptămâna trecerii la ora de vară. Mai mult, există o legătură cu creșterea numărului de infarcturi miocardice, accidente vasculare cerebrale și accidente de muncă, fenomene care apar în perioada imediat următoare schimbării orei.
Psihologul clinician Mihai Copăceanu subliniază că această perioadă este marcată și de alte schimbări, precum diminuarea duratei zilei și a intensității luminii naturale. Deși ora se modifică, programul de lucru și atribuțiile zilnice rămân aceleași, ceea ce creează un conflict biologic. Nivelul de cortizol crește dimineața, în timp ce cel de melatonină crește seara, fapt ce poate duce la stări de somnolență, nervozitate sau o concentrare mai slabă.
Persoanele care pot resimți cele mai puternice efecte sunt copiii, adolescenții, vârstnicii, persoanele matinale sau cele care suferă deja de dificultăți de somn. Pentru o adaptare mai ușoară, Mihai Copăceanu recomandă menținerea aceluiași program fix la trezire și la culcare și reducerea activităților solicitante. Este important să se acorde corpului timp pentru adaptare, proces care poate dura mai mult de 3-4 zile, și să se evite gândurile anxioase legate de nesomn.
Schimbările de oră sunt evenimente periodice care au loc de două ori pe an, marcând trecerea între regimul de vară și cel de iarnă. Aceste tranziții impun ajustări ale programelor de funcționare și ale obiceiurilor de viață, influențând modul în care societatea și individul interacționează cu mediul extern și cu propriul metabolism în funcție de lumina solară disponibilă.