În România, cantitatea de deșeuri alimentare generate de populație este extrem de ridicată, ajungând la aproximativ 1,87 milioane de tone în fiecare an. Această problemă nu este doar una de mediu, ci și una financiară, deoarece o familie poate pierde sume de la câteva sute până la câteva mii de lei anual. Această situație apare din cauza alimentelor cumpărate în exces sau a produselor care sunt aruncate din cauza gestionării neadecvate în frigider.
Analiza publicată de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) evidențiază faptul că peste 53% din risipa alimentară la nivel european are loc chiar în gospodării. În România, comportamentele de consum, precum achizițiile impulsive făcute fără o listă de cumpărături, contribuie semnificativ la acest volum de deșeuri. De asemenea, prepararea unor porții prea mari de mâncare, care nu sunt ulterior congelate sau utilizate, reprezintă o cauză majoră a pierderilor de bani.
Organizația subliniază importanța organizării corecte a frigiderului pentru a evita aruncarea produselor expirate. FBAR recomandă aplicarea principiului „First In, First Out”, prin care primul aliment introdus în frigider trebuie să fie și primul consumat. O altă sursă de pierdere este confuzia între termenul de siguranță („a se consuma până la”) și cel de calitate optimă („a se consumă de preferință înainte de”), ceea ce duce la eliminarea prematură a alimentelor.
Risipa alimentară afectează și sectorul comercial, inclusiv producătorii, distribuitorii și retailerii. Produsele pot fi eliminate din cauza ambalajelor deteriorate, a erorilor de etichetare sau a apropierii de termenul de expirare. Pentru aceste companii, impactul este dublu, deoarece pierd valoarea mărfurilor și trebuie să plătească costurile pentru eliminarea deșeurilor. Totuși, o parte din aceste produse pot fi donate prin intermediul rețelei de parteneri.
Rețeaua de Băncile pentru Alimente colaborează în prezent cu 910 ONG-uri partenere, prin care hrana ajunge la aproximativ 340.000 de persoane vulnerabile. În perioada cuprinsă între anul 2016 și jumătatea anului 2026, rețeaua a colectat peste 49.000 de tone de produse. Din acest total, peste 48.000 de tone au fost alimente, care au fost transformate în peste 96 de milioane de porții de hrană pentru cei aflați în dificultate.
Problematica risipei alimentare este una de actualitate în contextul prețurilor ridicate la alimente, care reprezintă o cheltuială majoră pentru bugetul familiilor. În România, gestionarea eficientă a resurselor alimentare este esențială pentru reducerea impactului economic asupra consumatorilor. Această analiză pune în evidență necesitatea schimbării obiceiurilor de consum pentru a minimiza pierderile financiare directe ale fiecărei gospodării.