În urma înregistrării termenului de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la 31 august 2026, România rămâne cu oportunități semnificative de finanțare din fonduri europene. Deși PNRR a fost o sursă vizibilă, politicile de coeziune, agricultura și investițiile energetice vor asigura fluxul de capital. Aproape 20 de miliarde de euro sunt încă disponibile în cadrul politicii de coeziune 2021–2027, reprezentând un potențial de încasare major pentru bugetul de stat.
Principalul rezervor de capital este politica de coeziune, prin care sunt finanțate proiecte de infrastructură și digitalizare. La momentul aprobării, Comisia Europeană a menționat o contribuție de 31,5 miliarde de euro pentru România, însă după ajustări, documentele guvernamentale indică o sumă de 30,986 miliarde de euro. Din această alocare, până în august 2026, România primise aproximativ 11,02 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un sold de aproape 19,97 miliarde de euro care poate fi utilizat în perioada următoare.
Sectorul agricol reprezintă o altă sursă stabilă, având un buget multianual de aproximativ 15,83 miliarde de euro. Din această sumă, aproape 14,9 miliarde de euro provin din contribuția europeană, fiind destinate plății directe și dezvoltării rurale. În exercițiul financiar actual, AFIR a gestionat transferuri de fonduri, iar până la sfârșitul lunii mai 2026, suma rambursată de Comisia Europeană pentru investiții în sectorul agroindustrial și comunitățile rurale a depășit 1,118 miliarde de euro.
Investițiile în energie sunt susținute de Fondul pentru modernizare, care funcționează până în 2030 și este alimentat din vânzarea certificatelor de emisii. România dispune de un portofoliul de investiții nerambursabile de aproximativ 12 miliarde de euro, axat pe producția regenerabilă și rețele electrice. Recent, România a beneficiat de o finanțare de 636,9 milioane de euro pentru dezvoltarea instalațiilor de stocare a energiei electrice în baterii, o sumă inclusă într-o tranșă europeană de 2,5 miliarde de euro.
Programele de coeziune sunt structurate pe șapte programe naționale și opt regionale, acoperind domenii precum sănătatea, transporturile și educația. Programul de Tranziție Justă, de exemplu, include peste două miliarde de euro pentru reconversia economică în județe precum Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș. Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, prin Dragoș Pîslaru, a menționat că obiectivul este de peste 5 miliarde de euro atrase pe coeziune în cursul anului 2026.
Absorbția acestor fonduri depinde de capacitatea de a transforma contractele semnate în cheltuieli acceptate de Comisia Europeană. Deși procesul de rambursare poate fi complex, de la lansarea apelurilor până la plata facturilor, sumele rămase sunt esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii naționale. Eficiența execuției proiectelor va determina cât de mult din plafonul de miliarde de euro va fi efectiv încasat de statul român până la finalizarea perioadelor de programare.