În România, conducerea unui vehicul sub influența alcoolului este sancționată legal, indiferent dacă fapta este încadrată drept contravenție sau infracțiune. Conform legislației în vigoare, nu există nicio limită permisă de alcool pentru șoferi, deoarece toleranța la volan este zero. Această regulă aplică tuturor conducătorilor auto, care pot fi sancționați în funcție de nivelul de îmbibare alcoolică detectat în momentul controalelor de la poliție.
Din punct de vedere juridic, situația se împarte în două categorii distincte. Conform OUG nr. 195/2002, dacă fapta nu constituie o infracțiune, conducerea sub influența băuturilor alcoolice este contravenție, fiind pedepsită cu amendă din clasa a IV-a și suspendarea dreptului de a conduce pentru 90 de zile. Totuși, Codul Penal prevede sancțiuni mult mai dure, precum închisoarea de la unu la 5 ani sau amendă, pentru persoanele care conduc cu o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Durata în care alcoolul rămâne detectabil în organism depinde de cantitatea consumată și de ritmul metabolic al fiecărui individ. Prof. dr. Radu Țincu, expert în toxicologie, explică faptul că organismul poate metaboliza aproximativ 10-35 mg de alcool pe decilitru de sânge într-o singură oră. Deși un reper simplificat ar putea fi un timp de înjumătățire de minimum cinci ore pentru etanol, specialiștii folosesc rate de eliminare pentru a estima retrospectiv alcoolemia în cazul accidentelor rutiere.
Calculul nivelului de alcool necesită luarea în considerare a concentrației alcoolice a băuturii consumate. De exemplu, o bere cu concentrație de 5% conține aproximativ 5 ml de alcool pur la 100 ml de lichid, în timp ce un whisky poate avea o concentrație de 40%. De asemenea, afecțiunile hepatice pot prelungi procesul de eliminare a alcoolului din sânge, iar după un somn de șapte sau opt ore, substanța ar putea să nu mai fie prezentă, depinzând însă de volumul total ingerat.
Asocierea alcoolului cu alte substanțe, precum drogurile sau medicamentele, ridică riscuri majore de siguranță rutieră. Deși consumul de alte substanțe nu modifică ritmul de metabolizare a alcoolului, acesta poate afecta funcțiile cognitive și poate determina o stare neurocognitivă deficitară. Substanțele de tip stimulant, precum amfetamina sau canabisul, pot masca starea de ebrietate, determinând persoana să consume cantități mult mai mari de alcool, ceea ce crește riscul de intoxicație acută sau de comă alcoolică.
În cadrul sistemului juridic românesc, sancțiunile pentru conduitele periculoase sunt reglementate prin coduri și ordonanțe de urgență care definesc clar pragurile de răspundere. Aceste norme sunt aplicate pentru a asigura siguranța pe drumurile publice, stabilind diferențe între sancțiunile administrative și cele penale în funcție de gradul de intoxicație. În general, pentru majoritatea drogurilor, eliminarea din sânge are loc în decurs de aproximativ 24 de ore.