Șeful CNAIR a efectuat joi o vizită pe trei șantiere de pe autostrada A3, pentru a evalua progresul lucrărilor. În ciuda precipitațiilor, activitatea pe teren nu a fost oprită, deși anumite operațiuni tehnice depind de condițiile meteorologice. În prezent, montarea parapetelor continuă, însă asfaltarea și aplicarea marcajelor rutiere pot fi efectuate doar atunci când vremea devine uscată, conform celor constatate în urma inspecției pe teren.
La viaductele Topa Mică și Nădășelu, asocierea formată din Özaltin – Ilgaz – Visio Construct se concentrează pe lucrări de hidroizolație, structura rutieră și instalarea parapetelor. Stadiul fizic al acestor lucrări este de 87,80%. Finalizarea acestor două viaducte este critică, deoarece fără ele lotul Nădășelu – Zimbor nu poate fi conectat la restul rețelei autostradale existente.
Pe segmentul de 30,6 kilometri care cuprinde Nădășelu și Zimbor, constructorul UMB Spedition se află în etapa de finisaje. Echipele montează indicatoarele, bordurile din zonele de parcare și parapetul direcțional, atingând un stadiu fizic de 99,30%. Acest lot va fi legat direct de tronsonul Zimbor – Poarta Sălajului, care a fost deja deschis circulației începând cu data de 11 august.
Un alt segment de 26,35 kilometri, situat între Suplacu de Barcău și Chiribiș, la limita dintre Sălaj și Bihor, este gestionat de Construcții Erbașu. La acest punct, terasamentele sunt deja finalizate, iar stadiul fizic al lucrărilor este de 95,39%. Momentan, se montează parapetele, urmând ca stratul de uzură și marcajele să fie aplicate imediat ce condițiile de vreme vor permite acest lucru.
Dacă toate cele trei tronsoane menționate sunt deschise, șoferii vor dispune de 155 de kilometri de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș, plus încă 26 de kilometri către Borș. Totuși, termenul de deschidere depinde de vreme și de ultimele verificări necesare. Între Cluj și Oradea va rămâne o porțiune de aproximativ 40 de kilometri, segmentul Nușfalău – Poarta Sălajului, care include tunelul de sub Meseș, estimată pentru anul 2031.
Dezvoltarea rețelei de autostrăzi în România este un proces complex de infrastructură care implică multiple loturi de licitație și parteneriate între companii naționale și internaționale. Proiectele de pe A3 sunt esențiale pentru conectarea regiunilor din Ardeal și pentru fluidizarea traficului pe coridorul european, însă progresul este adesea influențat de dinamica șantierelor și de condițiile climatice care pot amâna etapele de asfaltare.