Noua reglementare privind accesul străinilor pe piața muncii din România, OUG 32 din 2026, a reconfigurat modul în care angajatorii accesează forța de muncă din afara Uniunii Europene. Deși intenția de a corecta anumite derapaje de pe piață a fost clară, implementarea a generat noi vulnerabilități legislative și operaționale. Situația este analizată de Elena Panțiru, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, care subliniază necesitatea unor ajustări prin legea de aprobare a ordonanței.
Una dintre cele mai mari probleme identificate este responsabilitatea juridică a agențiilor de plasare. Conform actualului regim, agențiile sunt obligate să răspundă pentru comportamentul lucrătorului și al angajatorului, deși nu au nicio pârghie de control asupra acestora. Elena Panțiru explică faptul că agențiile nu pot reține documente sau restricționa libertatea de mișcare, ceea ce le pune în situația de a risca suspendarea autorizației fără nicio culpă proprie, de exemplu când un lucrător pleacă într-un alt stat membru.
Un alt aspect critic vizează obligația de a identifica succesiv locuri de muncă pentru același lucrător, fără un număr sau un termen limitator. Această prevedere transformă agenția într-un garant permanent pentru ocuparea persoanei respective. Elena Panțiru propune ca obligația să fie considerată îndeplinită prin prezentarea unei singure oferte corespunzătoare, iar în cazul în care lucrătorul refuză oferta fără un motiv întemeiat, această obligație să fie considerată stinsă, pentru a evita blocajele administrative.
Procesul de recrutare a fost afectat sever de decalajul dintre abrogarea vechiului sistem și funcționarea platformei noi. Între 27 aprilie și 10 septembrie, procesul de angajare a cetățenilor străini a fost practic blocat. Deși publicarea hotărârii privind platforma a avut loc în august, aceasta a activat doar etapele de înregistrare și autorizare, care pot dura până la treizeci de zile. Acest interval a creat un blocaj total pentru angajatorii care aveau nevoie de personal în plin sezon.
În prezent, există și o problemă legată de pragul salarial pentru lucrătorii înalt calificați, care trebuie să fie de cel puțin 9.000 de lei brut. Din cauza modului în care sunt clasificate grupele de ocupații, specialiștii din grupele unu și doi rămân într-un vid legislativ. Din aproape 88.000 de avize emise anul acesta, doar 326 au vizat lucrători înalt calificați, ceea ce reprezintă sub 1% din totalul documentelor eliberate.
Contextul legislativ privind forța de muncă rămâne un subiect complex în România, în contextul în care piața este influențată de dinamica fluxurilor de imigrație. În ultimii ani, numărul de străini cu permis de ședere în scop de muncă a fost semnificativ, în special cei din Nepal. La finalul anului 2025, datele furnizate de Inspectoratulul General pentru Imigrări arătau că peste 148.000 de persoane deținau permis de ședere în scop de muncă în România.
_context_missing: false