Nivelul Dunării rămâne mult sub valorile obișnuite pentru luna octombrie, conform noilor prognoze hidrologice. Pe sectorul Gruia - Corabia, debitele vor rămâne relativ staționare în prima parte a intervalului de monitorizare, în timp ce pe sectorul Tr. Măgurele - Tulcea se estimează o creștere ușoară. În a doua parte a periozei vizate, se prevede o tendință de creștere ușoară a debitului pe întreg sectorul Gruia – Tulcea.
În ceea ce privește intrarea Dunării în țară, prognoza trimestrială indică limite specifice pentru luna octombrie. Hidrologii au estimat un debit maxim de 1.600 metri cubi pe secundă (mc/s) și un debit minim de 1.200 mc/s. Aceste cifre reflectă o situație a resurselor de apă care a marcat deja recorduri negative în perioada de vară a acestui an, afectând semnificativ cursul principal de apă.
Situația scăzută a debitelor a avut deja consecințe directe asupra sistemului energetic național. Din cauza celor mai mici valori istorice înregistrate în timpul verii, cele două reactoare ale Centralei de la Cernavodă au fost închise. Această decizie a afectat capacitatea de producție, deoarece reactoarele respective asigurau aproximativ 20% din totalul energiei dispecerizabile disponibile în țară.
Pe râurile interioare, debitele medii zilnice vor rămâne, în general, la același nivel. Totuși, în prima zi a intervalului de prognoză, se va observa o scădere pe mai multe bazine hidrografice importante. Această scădere va fi vizibilă pe râurile din bazinele Olt superior și mijlociu, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Prut, precum și pe toate râurile care traversează Dobrogea.
Prognoza pentru luna octombrie 2026 indică o diversitate a regimului hidrologic pe diferite cursuri de apă. Pe râurile din bazinele Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Bistriței și pe bazinele superioare ale Oltului, debitele vor fi mai mari, situându-se între 50-80% din mediile multianuale. În schimb, pe râurile din bazinele Râmnicu Sărat, Bârlad și în Dobrogea, valorile vor fi sub 30% din media obișnuită.
Monitorizarea debitelor de apă este un proces critic pentru gestionarea resurselor hidrologice și pentru siguranța energetică. Scăderea nivelului apelor poate influența direct capacitatea de funcționare a hidrocentralelor și a reactoarelor nucleare, care depind de cantitatea de apă disponibilă pentru răcire sau pentru producția de energie prin forță hidraulică, determinând astfel necesitatea unor ajustări în planul energetic național.